Untitled - Facultatea de Teologie "Andrei Saguna" - Universitatea ...

Din acelaşi cimitir, organizat în jurul bisericuŃei de bârne, provin şi câtevafragmente de cruci, patru monumente funerare cu frumoase ornamente sculptate înpiatră, aflate astăzi în custodia colecŃiei muzeale a Centrul eparhial de la Sibiu 8 .Localizarea in situ, a cel puŃin două dintre aceste monumente, poate fi reconstituită,graŃie unei fotografii a bisericii, din perioada interbelică. În ceea ce priveşteinscripŃiile de pe socluri, notate în caractere chirilice, la trei dintre cruci nu s-aupăstrat decât frânturi de cuvinte 9 , şi doar în cazul uneia singure, textul epitafuluieste mai bine conservat. Fragmentul cu pricina redă formula: „...sa ...om... [roa]baLui Dumnezeu preoteasa Soră anul 1719 me[si]Ńa ianuarie 18”.Dintre categoriile de surse, la care se poate apela, actele statistice sunt celecare oferă date mai precise, cu privire la situaŃia comunităŃii parohiale şi a bisericiidin localitate. Astfel, în documentul datat 1733, al conscripŃiei episcopului IoanInocenŃiu Klein, Broşteniul, sat locuit aproape în exclusivitate, de populaŃieromânească, însumând 57 de familii (aproximativ 285 de suflete), figura ca sediuprotopopesc greco-catolic, transferat aici, de puŃină vreme, din localitateaînvecinată Armeni. Protopop era Popa Mani (Mány), secondat de un al doileapreot, unit şi acesta, Popa Gheorghe (Gyeorgyie sau Györgie) 10 . Nu fuseserăpomenite în documente nume de preoŃi ortodocşi, însă se menŃiona existenŃa, peraza localităŃii, a unei singure biserici şi a unei case parohiale 11 .SituaŃia în care se găsea obştea românească din Broşteni, prezentată la1733, din perspectiva autorităŃii bisericeşti greco-catolice, este constatată, în modasemănător şi de operatorii statisticii românilor transilvăneni, din dieceza unită aFăgăraşului şi a Albei Iulii, efectuată la 1 octombrie 1750. Au fost înregistrateatunci, 132 de persoane şi doi preoŃi uniŃi, slujitori la singura biserică din sat 12 . Sepoate constata totuşi că în ceea ce priveşte numărul credincioşilor conscrişi, aceştia8 Au fost clasate şi se găsesc consemnate în noua listă a Monumentelor istorice (sub cod: SB-IV-a-B-12610).9 Pe un soclu se mai distinge cuvântul: “Domnul”, iar pe partea superioară a unei alte cruci formula“ІС-ХС NИ-КА”.10 Nicolau Togan, Românii din Transilvania la 1733. ConscripŃia Episcopului Ioan In. Klein de Sadu,publicată după manuscriptul aflător în Muzeul Brukenthal din Sibiu, Editura Arhidiecezană,Sibiu,1898, p. 27, extras din revista Transilvania, an XXIX, 1898, pp. 169-213.11 Dr. Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan InocenŃiu Klein (1728-1751), AnexaX, Anul Domnului de la S. Unire, 200, Blaş, Tip. Seminarului Archidiecezan greco-catolic, p. 333.12 “Statistica românilor din Transilvania în anul 1750, făcută de vicarul episcopesc Petru Aron şipublicată de dr. Augustin Bunea, canonic metropolitan”, în rev. Transilvania, Sibiu, anul XXX, nr.IX, noiembrie 1901, p. 274.79