Două elemente fundamentale <strong>de</strong> sprijin precum şi <strong>de</strong> serioasă şi sănătoasăorientare sunt cunoaşterea şi comunicarea. Cunoaşterea privită ca „proces care-lpune pe subiect în relaŃie cu lumea dar şi ca rezultat al punerii sale în acŃiune” 3 , sedistinge sau este însuşită pe două paliere principale: „Constatarea care consistă înreceptarea unei date (sau experienŃă senzorială) a cărei sursă este situată în lumeaexterioară şi comprehensiunea” 4 sau puterea <strong>de</strong> înŃelegere a subiectului sau amediului, aflate în obiectiv. La rândul ei, comunicarea <strong>de</strong>semnează orice procesprin care o informaŃie este transmisă <strong>de</strong> la un element la altul, în cazul nostru,elementul fiind <strong>de</strong> natură socială, ea însăşi fiind „un proces <strong>de</strong> emitere a unui mesajşi <strong>de</strong> transmitere a acestuia, într-o manieră codificată, cu ajutorul unui canal, cătreun <strong>de</strong>stinatar, în ve<strong>de</strong>rea receptării. Trebuia arătat că în comunicarea socială, „celemai frecvente sunt codurile verbale şi cele nonverbale (gesturi, expresii faciale,intonaŃii, etc.)” 5 . Mediul social un<strong>de</strong> activează preotul îi facilitează acestuiacomunicarea interpersonală „a cărei funcŃie este <strong>de</strong> a menŃine unitatea şiintegritatea oricărui grup social, <strong>de</strong> a asigura coordonarea acŃiunilor individuale îngrup” 6 .Comunicarea se fundamentează pe un paradox: este în acelaşi timp un lucrudintre cele mai naturale (din moment ce noi comunicăm în fiecare clipă) dar şi unuldintre cele mai complexe (dovada: mo<strong>de</strong>lele, teoriile şi instrumentele <strong>de</strong>comunicare sunt extrem <strong>de</strong> numeroase).În contextul temei noastre, a comunica înseamnă, mai ales, a influenŃa, acăuta să obŃii ceva <strong>de</strong> la el, spre a te edifica, în ceea ce-l priveşte. Iar în ceea ce tepriveşte, doar în măsura în care a-l influenŃa înseamnă a-l sprijini să progreseze,căutând să dobân<strong>de</strong>şti „agenda” preocupărilor sale spre a <strong>de</strong>zvolta direcŃiile <strong>de</strong>acŃiune şi, ulterior, <strong>de</strong> interacŃiune.S-a vorbit <strong>de</strong>spre necesitatea cunoaşterii parohiei, împlinire reuşită prinmijloace indirecte (prin informaŃii şi aprecieri venite pe următoarele filiere:pre<strong>de</strong>cesorul din parohie, instituŃia ierarhică, imediat superioară, preoŃii dinproximitatea parohiei, organele alese şi responsabile ale comunităŃii, manuscrisesau publicaŃii <strong>de</strong>spre unitatea în cauză) şi directe(vizită la faŃa locului, întreve<strong>de</strong>ri3 Roland Doron, Françoise Parot, DicŃionar <strong>de</strong> psihologie, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1999,pag. 206.4 Ibi<strong>de</strong>m, pag. 206.5 DicŃionar <strong>de</strong> sociologie, Ed. Babel, Bucureşti, 1993, pag. 124.6 Ibi<strong>de</strong>m, pag. 125.48
cu persoane bine intenŃionate şi, dacă se poate, implicate în activităŃi şi curesponsabilităŃi, la nivel parohial şi comunitar).De loc <strong>de</strong> neglijat este cunoaşterea, <strong>de</strong> către preot, a propriei persoane, la felşi mediul său familial, odată cu dobândirea unui statut ne mai avut până atunci.Sunt vizate schimbările apărute după hirotonie, după înlocuirea mediului patern cuunul comunitar puŃin sau <strong>de</strong>loc cunoscut, marcat fie <strong>de</strong> indiferenŃă sau chiarostilitate, fie <strong>de</strong> emoŃie sau nerăbdare in ve<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>marării activităŃii pastorale şi agusta din roa<strong>de</strong>le unui bun început. Un mare ierarh, cu măiestrie şi fermitate scria:„Noi avem <strong>de</strong>spre noi înşine pretenŃii mari şi sunt drepte în măsura în care suntemcorecŃi. Avem pretenŃia că suntem exponenŃii lui Dumnezeu. Avem pretenŃia cămânuim datele revelaŃiei cu privire la tot ce se poate cunoaşte <strong>de</strong>spre lume şiunivers, <strong>de</strong>spre suflet, <strong>de</strong>spre Dumnezeu, <strong>de</strong>spre <strong>de</strong>stinul lumii şi <strong>de</strong>spre <strong>de</strong>stinuloamenilor” 7 .Prioritară rămâne cunoaşterea fiilor duhovniceşti, cei ce-Ńi justifică prezenŃaşi în faŃa cărora te justifici ca păstor, ca părinte, ca cel ce sigură „înnoirea vieŃiisufleteşti a credincioşilor” 8 . Numai cunoscându-i te poŃi apropia <strong>de</strong> ei, Apropiindute<strong>de</strong> ei, le poŃi <strong>de</strong>scoperi însuşirile, mediul şi modul <strong>de</strong> viaŃă, neputinŃele şiaspiraŃiile. Nu aspectele superficiale, nu o cunoaştere <strong>de</strong>zinteresată şi nu oapropiere <strong>de</strong> complezenŃă trebuie să transpară ci interesul major <strong>de</strong> a fi informat înve<strong>de</strong>rea găsirii soluŃiilor optime <strong>de</strong> a ajuta, lumina şi îndruma. „Preotul e ungeneros. El e un făcător <strong>de</strong> bine, dacă se poate spune aşa, <strong>de</strong> profesie. PreoŃia nu eprofesiune, dar a fi <strong>de</strong> profesie, făcător <strong>de</strong> bine, e un act <strong>de</strong> dăruire. Preotul vrea catoŃi să se mântuiască. El trebuie să-i înveŃe cum s-o facă. De aceea misiuneapreoŃească e mare şi frumoasă. Preotul e sfătuitor şi mântuitor. E fratele tuturoroamenilor. E cel <strong>de</strong> care oricine se poate sprijini. E prietenul, fratele şi părinteletuturor” 9 .De la înălŃimea acestei chemări, păstorul duhovnicesc, pregătit şi angajat,gestionează toŃi parametrii misiunii <strong>de</strong> care s-a învrednicit. „El trebuie să cunoascăpe fiecare în mediul lui: să cunoască ceea ce constituie notele lui caracteristice,aplicările lui, condiŃiile în care se găseşte, dacă e sărac, bogat, harnic, leneş,7 Antonie Plămă<strong>de</strong>ală, op. cit., pag. 74.8 Ibi<strong>de</strong>m, pag. 259.9 Ibi<strong>de</strong>m, pag. 12.49
- Page 3: ANUARUL ACADEMIC2009- 2010
- Page 6 and 7: Realizat în cadrulCENTRULUI DE CER
- Page 9 and 10: STUDII ŞI ARTICOLECântarea „cor
- Page 11 and 12: (apropiat cântării bizantine/psal
- Page 13 and 14: simbolizând/exprimând unitatea/co
- Page 15 and 16: spus în acest caz - a „corului
- Page 17 and 18: spre realizarea unei comuniuni de s
- Page 19 and 20: sistemele de notaŃie atât de avan
- Page 21 and 22: De aceea, din exemplele dinainte se
- Page 23 and 24: Poate n-ar fi rău să ne amintim d
- Page 25 and 26: după ritul lor, nu se poate oficia
- Page 27 and 28: Bernanos, ale lui Antonio Rosmini 8
- Page 29 and 30: are excepŃii, şi acolo unde a fă
- Page 31 and 32: că doar vremea din urmă a adus co
- Page 33 and 34: cităm extins din vreun studiu , pe
- Page 35 and 36: partuum, autoritatea preotului orto
- Page 37 and 38: Concluzia IIISpaŃiu al laicatului
- Page 39 and 40: nature humaine, créée pour domine
- Page 41 and 42: Pour Saint Grégoire la “perfecti
- Page 43 and 44: Dans toutes les étapes de la vie s
- Page 45 and 46: Fidele à la tradition dogmatique e
- Page 47 and 48: Le mouvement spirituel est une synt
- Page 49: Vizitele pastoralePr. Lect. Univ. D
- Page 53 and 54: cugete împărăŃia Mântuitorului
- Page 55 and 56: unde se găseşte. Chiar şi cel ce
- Page 57 and 58: dragostei noastre. „Legea bunăt
- Page 59 and 60: familie. De regulă, astfel de mani
- Page 61 and 62: Atitudinea creştinilor din primele
- Page 63 and 64: oprit asupra H. E. a lui Eusebiu, c
- Page 65 and 66: lor din faŃa lui Pilat că nu au a
- Page 67: Eusebiu relatează majoritatea atro
- Page 71 and 72: O categorie aparte de martiri, care
- Page 73 and 74: pentru adevăr mai curând decât p
- Page 75 and 76: Avem descris aici - dacă este să
- Page 77 and 78: acreditează ideea că atunci când
- Page 79 and 80: Biserica de lemn, cu hramul “Buna
- Page 81 and 82: Din acelaşi cimitir, organizat în
- Page 83 and 84: de românii uniŃi din această loc
- Page 85 and 86: mai înainte de an 1700 au funcŃio
- Page 87 and 88: Avram, morar venit din MunŃii Apus
- Page 89 and 90: performanŃă recomandându-l, dup
- Page 91: peretele iconostasului încheiat sp
- Page 95 and 96: vor trebui identificate principiile
- Page 97 and 98: dăruit existenŃa. Starea de creat
- Page 99 and 100: eprezintă pe om ca chip al lui Dum
- Page 101 and 102:
Pentru a realiza acest deziderat, o
- Page 103 and 104:
dimensiune cosmică trimiŃând pes
- Page 105 and 106:
ÎnfiinŃarea Academiei de muzică
- Page 107 and 108:
Începând cu secolul al XVI-lea, p
- Page 109 and 110:
eligios oameni instruiŃi, care să
- Page 111 and 112:
Astfel, la 4 febr. 1925 s-a luat de
- Page 113 and 114:
muzical al românului să se poată
- Page 115 and 116:
De asemenea actualii profesori de l
- Page 117 and 118:
îmbrace ”forme ciudate care nu p
- Page 119 and 120:
Contextul apariŃiei Școlii de câ
- Page 121 and 122:
isericeşti în opoziŃie cu trăir
- Page 123 and 124:
„Domnule Ministru,De mult timp se
- Page 125 and 126:
Arhiepiscopesc ca senat bisericesc,
- Page 127 and 128:
perspective mai largi, decât acele
- Page 129 and 130:
lor, ca cu deschiderea şcoalei la
- Page 131 and 132:
Vom reda în cele ce urmează una d
- Page 133 and 134:
Lebu, din str. Orfanilor nr. 5” 4
- Page 135 and 136:
Am văzut că numărul elevilor car
- Page 137 and 138:
Ca exemplu, putem aminti cererea lu
- Page 139 and 140:
”propietăŃi cumpărate în sate
- Page 141 and 142:
RAPOARTE DE ACTIVITATE ŞTIINłIFIC
- Page 143 and 144:
România, organizată în Aula „M
- Page 145 and 146:
Pr.Prof.Univ.Dr.Vasile GrăjdianRap
- Page 147 and 148:
Pr. Conf. univ. Dr. Irimie MARGARAP
- Page 149 and 150:
10. „Towards a deeper understandi
- Page 151 and 152:
Pr. Conf. Dr. Constantin OanceaActi
- Page 153 and 154:
Conf. Univ. Dr. Paul BrusanowskiRap
- Page 155 and 156:
Pr. Lect. Univ. Dr. Daniel BudaRapo
- Page 157 and 158:
2. Mesajul Secretarului General al
- Page 159 and 160:
Akademie der Wissenschaft, vol. 43
- Page 161 and 162:
tradiŃii creştine” - participar
- Page 163 and 164:
Lect. dr. Daniel MihocActivitate ş
- Page 165 and 166:
lemn fiind un element esenŃial în
- Page 167 and 168:
Teologie Ortodoxă din Oradea, de C
- Page 169 and 170:
capadociene asupra pnevmatologiei S
- Page 171 and 172:
DOCTORATE PROMOVATE ÎN ANUL UNIVER
- Page 173 and 174:
CONDUCEREA UNIVERSITĂłII „LUCIA
- Page 175 and 176:
Lect. Dr. Mihoc DanielLect. Dr. Pă
- Page 177 and 178:
STUDENłI LA CURSURILE DE LICENłĂ
- Page 179 and 180:
60 GAFIłA EMANUEL Timiş LUGOJ61 G
- Page 181 and 182:
127 PAVEL EMANUEL IOAN Bihor BEIUŞ
- Page 183 and 184:
10 BALEA MIRCEA Braşov BRAŞOV11 B
- Page 185 and 186:
78 ISTRATIE IONUł-ALEXANDRU Vâlce
- Page 187 and 188:
146 SOPONARU GHEORGHE-VASILE NeamŃ
- Page 189 and 190:
26 COJOACĂ ANDREI Braşov BRAŞOV2
- Page 191 and 192:
91 OPREA GABRIEL Vâlcea RÂMNICU V
- Page 193 and 194:
25 COZMA ŞTEFAN Vaslui VASLUI26 CR
- Page 195 and 196:
93 ROMAN BOGDAN-MIHAI Sibiu CISNĂD
- Page 197 and 198:
8 LITA MARIA Sibiu CISNĂDIE9 MACAR
- Page 199 and 200:
22 NEACŞU BOGDAN Bacău BACĂU23 N
- Page 201 and 202:
11 MACOVEI GHEORGHE Sibiu SIBIU12 N
- Page 203 and 204:
ANUL I MASTERTEOLOGIE PRACTICĂ2008
- Page 205 and 206:
12 FĂRCAŞ MIRCEA Sibiu DÂRLOS13
- Page 207 and 208:
DOCTORANZIIÎNMATRICULAłI ÎN ANUL
- Page 209:
StudenŃii de la Ciclul de Studii M