moartă fără muzică. E neapărată trebuinŃă ca statul să se îngrijească cât mai mult <strong>de</strong>cântăreŃii bisericeşti şi <strong>de</strong> şcoalele pregătiroare” 32 .Acesta este momentul în care se anunŃă că ”în curând va lua fiinŃă şiAca<strong>de</strong>mia <strong>de</strong> muzică bisericească orientală, singura care va putea pregăti în viitor,<strong>de</strong>săvârşiŃi profesori şi cântăreŃi bisericeşti” 33 , asigurând o renaştere a ”artei salereligioase” 34 .Un an mai târziu, Patriarhul Miron Cristea a <strong>de</strong>cis ca începând cu anul1927 să se înfiinŃeze la Bucureşti Aca<strong>de</strong>mia <strong>de</strong> muzică bisericească, proiect pe careîl avea în minte încă <strong>de</strong> la venirea sa la cârma Bisericii Ortodoxe Române.D. Aca<strong>de</strong>mia <strong>de</strong> muzică religioasă <strong>de</strong> la BucureştiDe peste 20 <strong>de</strong> ani se discuta în rândurile clericilor această posibilitate <strong>de</strong> aavea o instituŃie care să garanteze ”progresul cântului nostru bisericesc” 35 . Amânată<strong>de</strong> multe ori, fie din motive bugetare, fie din cauza opoziŃiei ”mo<strong>de</strong>rniştilormuzicanŃi” 36 , care ”se complăceau a combate vechea cântare bisericească” 37 ,inaugurarea aca<strong>de</strong>miei nu mai trebuia întârziată, cu atât mai mult cu cât se observao <strong>de</strong>că<strong>de</strong>re ”îngrijorătoare a cântării în Biserică” 38 .Odată cu venirea Patriarhului în fruntea Bisericii Ortodoxe Române, dar şiprin votarea legii <strong>de</strong> reorganizare bisericească dorinŃa <strong>de</strong> a avea o astfel <strong>de</strong>instituŃie, în învăŃământul muzical bisericeasc, ”a prins consistenŃă” 39 . ViziuneaPatriarhului Miron Cristea <strong>de</strong>spre Aca<strong>de</strong>mie era aceea că ea trebuia să <strong>de</strong>vină”sanctuarul, laboratorul care topind la olaltă toate directivele <strong>de</strong> cântarebisericească din provinciile alipite ca şi din Vechiul Regat şi înfrăŃindu-le cu geniul32 Gh. D. Olaru, Desbaterile Congresului al VIII-lea al cântăreților bisericești din România, ținut laBucurești în zilele <strong>de</strong> 2 și 3 septembrie 1926, în ”Cultura”, an XV, nr. 8-9, București, 1926, pag. 11.33 Ibi<strong>de</strong>m, pag. 11-12.34 Senex, Aca<strong>de</strong>mia <strong>de</strong> muzică religioasă, în ”Apostolul”, anul V, nr. 5, din 1 martie 1928, București,pag. 1.35 (Redacția), Se înființează Aca<strong>de</strong>mia <strong>de</strong> Muzică Bisericească, în ”Cultura”, an XVI, nr. 1-2,București, 1928, pag. 3;36 Ibi<strong>de</strong>m.37 Ibi<strong>de</strong>m.38 Victor Frangulea, Pr. Dr., Profesorul protopsalt Ion Popescu-Pasărea, Editura Institutului Biblic și<strong>de</strong> Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2004, pag.243.39 (Redacția), Se înființează Aca<strong>de</strong>mia <strong>de</strong> Muzică Bisericească, în ”Cultura”, an XVI, nr. 1-2,București, 1928, pag. 3.110
muzical al românului să se poată creea un stil <strong>de</strong> muizcă bisericească română,uniform pentru toŃi românii” 40 . Un ”punct <strong>de</strong> onoare” 41 în activitatea sa <strong>de</strong>conducător al Bisericii, înfiinŃarea Aca<strong>de</strong>miei i-a adus Patriarhului recunoaştiinŃaîntregului cler.Deşi iniŃial, anul <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rii fusese prevăzut pentru 1927, din motiveleinvocate <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea Aca<strong>de</strong>miei se amână încă o dată, iar acest an rămâne doar operioadă <strong>de</strong> noi tergiversări şi controverse legate <strong>de</strong> inaugurarea propriu zisă ainstituŃiei.Întrunită în seara <strong>de</strong> 25 ianuarie 1928, la sediul Mitropoliei (n.nBucureştilor), o ”comisiune” 42 alcătuită din profesorii I. Chirescu, G. Breazu, Pr.Dr. N. Popescu, Pr. I. Petrescu, Pr. Prof. I. Popescu-Pasărea şi Vicarul Tit Simedreaa discutat ”preliminariile înfiinŃării acestei Aca<strong>de</strong>mii” 43 . DiscuŃiile s-au purtat,conform revistei Cultura 44 , în jurul stabilirii formei <strong>de</strong> predare a cântărilorbisericeşti. ParticipanŃii la întrunire oscilau între transcrierea cântărilor bisericeşti şipredarea lor numai sub această formă sau păstrarea scrierii psaltice. GraŃieintervenŃiei lui Ion Popescu-Pasărea şi a lui George Breazul, s-a optat pentrupăstrarea scrierii psaltice şi predarea cântărilor în acest fel.Câteva zile mai târziu, la 3 februarie 1928, comisia s-a reunit la PalatulMitropolitan, un<strong>de</strong> i-au comunicat Patriarhului Miron Cristea hotărârile luate înceea ce priveşte predarea muzicii bisericeşti, iar Înalt Prea SfinŃia Sa a hotărât ”înmod <strong>de</strong>finitiv ca Aca<strong>de</strong>mia să înceapă a funcŃiona chiar la 1 martie 1928” 45 . Tot40 Ibi<strong>de</strong>m.41 Ibi<strong>de</strong>m.42 Ibi<strong>de</strong>m, pag. 4.43 Ibi<strong>de</strong>m, pag. 4.44 Cf. Enciclopediei ortodoxiei românești, Editura Institutului Biblic și <strong>de</strong> Misiune al BisericiiOrtodoxe Române, București, 2010, pag. 233. Cultura este o revistă literar-muzicală, fiind organul <strong>de</strong>propagandă al Asociației Generale a Cântăreților Bisericești din România cu apariție lunară. A apărutîn București, în perioada 1911-<strong>de</strong>cembrie 1915, fiind reluată în ianuarie 1918. O nouă serie (a II-a) aacestei publicații a fost inițiată în august 1919, aceasta continuându-și apariția lunară până în 1944.Fondatorul revistei a fost Ion Popescu-Pasărea, iar în <strong>de</strong>cursul timpului numeroși redactoricorepon<strong>de</strong>nți din țară s-au alăturat publicației furnizând informații prețioase <strong>de</strong>spre starea cântării șiimplicit a cântăreților din toată România. Se regăsesc în paginile revistei numeroase articole semnate<strong>de</strong> mari personalități ale teologiei și muzicii bisericești, precum: Ioan Chirescu, George Breazu,Ștefan Berechet, Mihai Bulacu, Teodor M. Popescu, Ioan N. Dobre (Nichifor Crainic), MihailRădulescu, V. Dumitrescu etc.45 (Redacția), Se înființează Aca<strong>de</strong>mia <strong>de</strong> Muzică Bisericească, în ”Cultura”, an XVI, nr. 1-2,București, 1928, pag. 4.111
- Page 3:
ANUARUL ACADEMIC2009- 2010
- Page 6 and 7:
Realizat în cadrulCENTRULUI DE CER
- Page 9 and 10:
STUDII ŞI ARTICOLECântarea „cor
- Page 11 and 12:
(apropiat cântării bizantine/psal
- Page 13 and 14:
simbolizând/exprimând unitatea/co
- Page 15 and 16:
spus în acest caz - a „corului
- Page 17 and 18:
spre realizarea unei comuniuni de s
- Page 19 and 20:
sistemele de notaŃie atât de avan
- Page 21 and 22:
De aceea, din exemplele dinainte se
- Page 23 and 24:
Poate n-ar fi rău să ne amintim d
- Page 25 and 26:
după ritul lor, nu se poate oficia
- Page 27 and 28:
Bernanos, ale lui Antonio Rosmini 8
- Page 29 and 30:
are excepŃii, şi acolo unde a fă
- Page 31 and 32:
că doar vremea din urmă a adus co
- Page 33 and 34:
cităm extins din vreun studiu , pe
- Page 35 and 36:
partuum, autoritatea preotului orto
- Page 37 and 38:
Concluzia IIISpaŃiu al laicatului
- Page 39 and 40:
nature humaine, créée pour domine
- Page 41 and 42:
Pour Saint Grégoire la “perfecti
- Page 43 and 44:
Dans toutes les étapes de la vie s
- Page 45 and 46:
Fidele à la tradition dogmatique e
- Page 47 and 48:
Le mouvement spirituel est une synt
- Page 49 and 50:
Vizitele pastoralePr. Lect. Univ. D
- Page 51 and 52:
cu persoane bine intenŃionate şi,
- Page 53 and 54:
cugete împărăŃia Mântuitorului
- Page 55 and 56:
unde se găseşte. Chiar şi cel ce
- Page 57 and 58:
dragostei noastre. „Legea bunăt
- Page 59 and 60:
familie. De regulă, astfel de mani
- Page 61 and 62: Atitudinea creştinilor din primele
- Page 63 and 64: oprit asupra H. E. a lui Eusebiu, c
- Page 65 and 66: lor din faŃa lui Pilat că nu au a
- Page 67: Eusebiu relatează majoritatea atro
- Page 71 and 72: O categorie aparte de martiri, care
- Page 73 and 74: pentru adevăr mai curând decât p
- Page 75 and 76: Avem descris aici - dacă este să
- Page 77 and 78: acreditează ideea că atunci când
- Page 79 and 80: Biserica de lemn, cu hramul “Buna
- Page 81 and 82: Din acelaşi cimitir, organizat în
- Page 83 and 84: de românii uniŃi din această loc
- Page 85 and 86: mai înainte de an 1700 au funcŃio
- Page 87 and 88: Avram, morar venit din MunŃii Apus
- Page 89 and 90: performanŃă recomandându-l, dup
- Page 91: peretele iconostasului încheiat sp
- Page 95 and 96: vor trebui identificate principiile
- Page 97 and 98: dăruit existenŃa. Starea de creat
- Page 99 and 100: eprezintă pe om ca chip al lui Dum
- Page 101 and 102: Pentru a realiza acest deziderat, o
- Page 103 and 104: dimensiune cosmică trimiŃând pes
- Page 105 and 106: ÎnfiinŃarea Academiei de muzică
- Page 107 and 108: Începând cu secolul al XVI-lea, p
- Page 109 and 110: eligios oameni instruiŃi, care să
- Page 111: Astfel, la 4 febr. 1925 s-a luat de
- Page 115 and 116: De asemenea actualii profesori de l
- Page 117 and 118: îmbrace ”forme ciudate care nu p
- Page 119 and 120: Contextul apariŃiei Școlii de câ
- Page 121 and 122: isericeşti în opoziŃie cu trăir
- Page 123 and 124: „Domnule Ministru,De mult timp se
- Page 125 and 126: Arhiepiscopesc ca senat bisericesc,
- Page 127 and 128: perspective mai largi, decât acele
- Page 129 and 130: lor, ca cu deschiderea şcoalei la
- Page 131 and 132: Vom reda în cele ce urmează una d
- Page 133 and 134: Lebu, din str. Orfanilor nr. 5” 4
- Page 135 and 136: Am văzut că numărul elevilor car
- Page 137 and 138: Ca exemplu, putem aminti cererea lu
- Page 139 and 140: ”propietăŃi cumpărate în sate
- Page 141 and 142: RAPOARTE DE ACTIVITATE ŞTIINłIFIC
- Page 143 and 144: România, organizată în Aula „M
- Page 145 and 146: Pr.Prof.Univ.Dr.Vasile GrăjdianRap
- Page 147 and 148: Pr. Conf. univ. Dr. Irimie MARGARAP
- Page 149 and 150: 10. „Towards a deeper understandi
- Page 151 and 152: Pr. Conf. Dr. Constantin OanceaActi
- Page 153 and 154: Conf. Univ. Dr. Paul BrusanowskiRap
- Page 155 and 156: Pr. Lect. Univ. Dr. Daniel BudaRapo
- Page 157 and 158: 2. Mesajul Secretarului General al
- Page 159 and 160: Akademie der Wissenschaft, vol. 43
- Page 161 and 162: tradiŃii creştine” - participar
- Page 163 and 164:
Lect. dr. Daniel MihocActivitate ş
- Page 165 and 166:
lemn fiind un element esenŃial în
- Page 167 and 168:
Teologie Ortodoxă din Oradea, de C
- Page 169 and 170:
capadociene asupra pnevmatologiei S
- Page 171 and 172:
DOCTORATE PROMOVATE ÎN ANUL UNIVER
- Page 173 and 174:
CONDUCEREA UNIVERSITĂłII „LUCIA
- Page 175 and 176:
Lect. Dr. Mihoc DanielLect. Dr. Pă
- Page 177 and 178:
STUDENłI LA CURSURILE DE LICENłĂ
- Page 179 and 180:
60 GAFIłA EMANUEL Timiş LUGOJ61 G
- Page 181 and 182:
127 PAVEL EMANUEL IOAN Bihor BEIUŞ
- Page 183 and 184:
10 BALEA MIRCEA Braşov BRAŞOV11 B
- Page 185 and 186:
78 ISTRATIE IONUł-ALEXANDRU Vâlce
- Page 187 and 188:
146 SOPONARU GHEORGHE-VASILE NeamŃ
- Page 189 and 190:
26 COJOACĂ ANDREI Braşov BRAŞOV2
- Page 191 and 192:
91 OPREA GABRIEL Vâlcea RÂMNICU V
- Page 193 and 194:
25 COZMA ŞTEFAN Vaslui VASLUI26 CR
- Page 195 and 196:
93 ROMAN BOGDAN-MIHAI Sibiu CISNĂD
- Page 197 and 198:
8 LITA MARIA Sibiu CISNĂDIE9 MACAR
- Page 199 and 200:
22 NEACŞU BOGDAN Bacău BACĂU23 N
- Page 201 and 202:
11 MACOVEI GHEORGHE Sibiu SIBIU12 N
- Page 203 and 204:
ANUL I MASTERTEOLOGIE PRACTICĂ2008
- Page 205 and 206:
12 FĂRCAŞ MIRCEA Sibiu DÂRLOS13
- Page 207 and 208:
DOCTORANZIIÎNMATRICULAłI ÎN ANUL
- Page 209:
StudenŃii de la Ciclul de Studii M