Untitled - Facultatea de Teologie "Andrei Saguna" - Universitatea ...

fonduri, investitori şi proiecte care n-aveau de a face cu spiritualitatea satului. Estepoate şi una din greşelile investitorului străin care, fără a Ńine deloc sau prea puŃincont de realităŃile satului românesc provocat la proiecte fără sens, unele simplăsursă de înavuŃire a celor de tipul DP.8. MutaŃiile intervenite la nivelul comunicării interumane şiinterinstituŃionale au aflat un câmp larg a nivelul comunităŃilor rurale. Ardealul,prin profilul său de interfaŃă geopolitică, a creat un model de comunicare interumanăaltfel construit ca în celelalte zone geografice şi culturale româneşti. Traiulalături de vorbitori de altă limbă, de închinători după alte modele sacramentale, devieŃuitori după alte standarde economice şi de mentalitate a format un reflexspecific, care a structurat un model ardelean al pastoraŃiei din zonă, un profilmarcat de obligativitatea dialogului, a împreună con-vieŃuirii de dragul lui Hristos.O consemnare ne poate fi de folos în exemplificarea acestui model care, în timp şiapăstrat coerenŃa, stârnind uneori reacŃia unor teologi de peste munŃi. Un text, aflatîn arhivele Mitropoliei Ardealului, preluat de la cercetătoarea Ana Grama de cătreVasile Avram în tripticul de antropologie pe care ni l-a dăruit 14 , consemnează căîntr-un decret al Guberniului, emis la 11 iulie 1800, se porunceşte grabnicacercetare a unei reclamaŃii făcute de preotul săsesc Ioan Deibler din Toarcla(Scaunul Ciucului) împotriva preotului român care „pe Katarina, fata lui AndreiTacl, tot de acolo, fiind în durerile naşterii de prunc, ca pe o îndrăcită a umblat a ovindeca, cu blăstemarea dracului( exorcitationibus) şi cu deosebite alte prisositoarede credinŃă superstitionis.” În răspunsul dat după cercetarea întrepinsă deprotopopul SăcădăŃii, Stan Radovici, se ia apărarea preotului român cu argumentede folos celor enunŃate de către noi mai sus: „acesta nu iaste ceva lucru nou ciînvechitu, întrucât şi până acum alŃi saşi au alergat în boalele sale de acest feliu lapreoŃii cei rumâneşti fără de a avea pentru aceasta vreo înfruntare, ci mulŃumită.”El consemna de asemenea că” după jurata spunere a lăcuitorilor saşi din acel sat,însuşi parohul săsesc, după rugarea părinŃilor numitei femei, l-au îngăduit să cearcecu facerea de rugăciunii din boala de care era cuprinsă a o izbăvi(…) numitafemeie nu numai după socoteala lăcuitorilor saşi de acolo, ci după a însuşihirurgului Andrei Maier s-au zis a fi cuprinsă de duhuri necurate…”. Este aşadarvrednic de remarcat că dincolo de o realitate care, psihiatric, putea fi o isterie post14 Avram, Vasile, Chipurile DivinităŃii, ed. Ethnologica, Baia Mare, 2006, pg.48832