isipitor, zgârcit, încăpăŃânat; ce familie, ce ocupaŃie, ce serviciu are, etc.” 10 .Raportarea credinciosului la factorii <strong>de</strong> mediu social, îl va ajuta pe preot încreionarea unei imagini <strong>de</strong> ansamblu, în ve<strong>de</strong>rea alcătuirii unei strategii <strong>de</strong> lucru.Este interesant <strong>de</strong> observat că rareori preotul are o perioadă <strong>de</strong> acomodaremai lungă. După instalare, când îşi intră în toate drepturile, se ve<strong>de</strong>, repe<strong>de</strong>, asaltat<strong>de</strong> solicitări. Parohia este un organism viu, cu activităŃi multiple şi orice abordaredin partea fiilor duhovniceşti, presupune şi o soluŃionare cât se poate <strong>de</strong> rapidă.Întrucât lucrarea preotului nu se bazează pe reŃete stabilita a priori, fiecare omavând alte particularităŃi şi fiecare acŃiune având un specific aparte, cel recunoscutşi chemat ca părinte trebuie perceapă fiecare acŃiune cu maximă atenŃie, cu drag şicu optimism. Un om trist este un credincios la jumătate din capacitate iar ocomunitate formată doar din astfel <strong>de</strong> „jumătăŃi”, este una cu un mare <strong>de</strong>ficitspiritul şi nu numai, este una „bolnavă”. Realizăm, în mare măsură şi cu unprocentaj ridicat, că „viaŃa pe care o trăim azi este dincolo <strong>de</strong> ce ar trebui să fie. Oprimim cu murmur, nu ne place şi-i dorim o grabnică primenire…Vasta <strong>de</strong>zordinesufletească pe care o ve<strong>de</strong>m în noi şi în jurul nostru porneşte din faptul că oameniiceasului <strong>de</strong> faŃă au sterilizat în ei tocmai centrul ordinii şi al ierarhiei. Oameniinoştri nu mai cred sau cred vag în Supremul Osârduitor al vieŃii şi al inimii” 11 .Într-un astfel <strong>de</strong> context, preotul, învăŃător şi medic, purtător <strong>de</strong> grijă şiîngrijitor <strong>de</strong> suflete, va purce<strong>de</strong> la o formă <strong>de</strong> pastoraŃie ce a fost şi va fi <strong>de</strong>actualitate şi anume la vizitele pastorale.O astfel <strong>de</strong> vizită rezidă nu numai într-o simplă <strong>de</strong>plasare a preotului în fiefulcredinciosului său, pentru o simplă şi seacă ve<strong>de</strong>re sau reve<strong>de</strong>re ci reprezintă un actce vizează şi avizează o acŃiune <strong>de</strong>mnă şi responsabilă, <strong>de</strong> îngrijire şi/sauîngrijorare, <strong>de</strong> coborâre <strong>de</strong> la o înălŃime a percepŃiei publice, spre o ascensiunecomună cu cei vizitaŃi, un fel elegant <strong>de</strong> a purta <strong>de</strong> grijă, cu bucurie duhovniceascăşi cu smerenie, toate spre atingerea unor scopuri nobile, unul dintre ele fiind şiconsolidarea structurilor comunitare. Semnalele vremii sunt, <strong>de</strong> cele mai multe ori,îngrijorătoare. „Oamenii noştri, <strong>de</strong>şi se numesc creştini, nu mai au în ei aproapenimic din comorile şi energiile creştinismului…Trebuie să dăm încă o datăBisericii lui Iisus Hristos, precă<strong>de</strong>rea şi creditul <strong>de</strong> altădată. Trebuie să reclădim în10 Nicolae Brânzeu, Păstorul şi turma, Lugoj, 1930, pag. 172.11 Gala Galaction, op. cit., pag. 303.50
cugete împărăŃia Mântuitorului. Trebuie să aducem din nou, la ascultareaEvangheliei, turmele risipite şi bolnave” 12 .Vizitele pastorale sunt, <strong>de</strong> fapt, o parte, <strong>de</strong>loc <strong>de</strong> neglijat, a imaginii văzute şi<strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> agreate a „Liturghiei <strong>de</strong> după Liturghie” 13 , spaŃiu şi mediu un<strong>de</strong>, celchemat la „prea înalta treaptă a preoŃiei”, cultivă, cu alte mijloace, aceleaşi seminŃe,în ve<strong>de</strong>rea culegerii aceloraşi roa<strong>de</strong>. Chiar dacă mediul <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare al acestuisegment misionar este marcat <strong>de</strong> asperităŃi, fluctuaŃii şi incertitudini, acesta nu vainfluenŃa substanŃa acŃiunii şi nu va afecta i<strong>de</strong>ntitatea preotului. Chiar mai mult, valumina şi va înnobila i<strong>de</strong>ntitatea personală cu toate valenŃele unei „i<strong>de</strong>ntităŃipastorale” 14 , statură ce-l va <strong>de</strong>fini cel mai bine, ca următor al Păstorului cel Bun (I.10,11). „PreoŃia slujitoare este în natura sa profundă o comuniune şi o configurarea lui Hristos, Preot, Profet şi Păstor” 15 şi prin urmare, în această direcŃie <strong>de</strong> lucru,preotul, îşi va orienta şi-şi va alinia meto<strong>de</strong>le, mijloacele şi scopul misiunii, la celeale Mântuitorului Hristos.Fiul lui Dumnezeu Întrupat s-a oferit pe Sine chip al Păstorului, folosindu-ŞiînvăŃătura, înŃelepciunea, minunea dar şi chenoza, ogor fiindu-i sinagoga, oraşele,satele şi casele łării Sfinte. Lucrarea Sa mântuitoare n-a fost, aşadar, <strong>de</strong>loc unastatică. Mântuitorul Hristos, prin excelenŃă, este Cel ce pune pe primul plan, nupropria persoană, ci grija pentru ceilalŃi. În acest sens, <strong>de</strong> la înălŃimea PersoaneiSale, coboară ca lumea viaŃă să aibă şi din belşug să aibă (I. 10,10). Face vizite îndiverse locaŃii, întot<strong>de</strong>auna având <strong>de</strong> atins obiective precise. Tot acest programpastoral, îl împlineşte, având, <strong>de</strong> fiecare dată, alături, cel puŃin trei din ucenicii Săi.Pescarii <strong>de</strong> oameni (Lc. 5,10) <strong>de</strong> mai târziu, i-au urmat întru totul exemplul,vizitele lor luând o amploare fără prece<strong>de</strong>nt, sintagma peste mări şi Ńări fiind unacare ilustrează, la propriu, amplitudinea lucrării lor.Sfântul Apostol Pavel, din experienŃa şi înŃelepciunea sa, lasă posterităŃiiatitudini şi luări <strong>de</strong> poziŃie, care se constituie în a<strong>de</strong>vărate îndrumare cu privire şi laimportanŃa vizitelor pastorale, prilejuri cu care cel îndreptăŃit poate fi bine cunoscutşi poate împărtăşi planul său pastoral, justificându-şi locul şi menirea.Propovăduieşte cuvântul, stăruieşte cu timp şi fără timp, mustră, ceartă, în<strong>de</strong>amnă,12 Ibi<strong>de</strong>m, pag. 303.13 Ion Bria, The Liturgy after the Liturgy, WCC Publications, Geneva, 1996.14 Pierre-Luigi Dubied, Le pasteur: un interprète, Editions Labor et Fi<strong>de</strong>s, Genève, 1990, pag. 25.15 Max Thurian, Le prêtre configuré au Christ, Editions Mame, Paris, 1993, pag. 12.51
- Page 3: ANUARUL ACADEMIC2009- 2010
- Page 6 and 7: Realizat în cadrulCENTRULUI DE CER
- Page 9 and 10: STUDII ŞI ARTICOLECântarea „cor
- Page 11 and 12: (apropiat cântării bizantine/psal
- Page 13 and 14: simbolizând/exprimând unitatea/co
- Page 15 and 16: spus în acest caz - a „corului
- Page 17 and 18: spre realizarea unei comuniuni de s
- Page 19 and 20: sistemele de notaŃie atât de avan
- Page 21 and 22: De aceea, din exemplele dinainte se
- Page 23 and 24: Poate n-ar fi rău să ne amintim d
- Page 25 and 26: după ritul lor, nu se poate oficia
- Page 27 and 28: Bernanos, ale lui Antonio Rosmini 8
- Page 29 and 30: are excepŃii, şi acolo unde a fă
- Page 31 and 32: că doar vremea din urmă a adus co
- Page 33 and 34: cităm extins din vreun studiu , pe
- Page 35 and 36: partuum, autoritatea preotului orto
- Page 37 and 38: Concluzia IIISpaŃiu al laicatului
- Page 39 and 40: nature humaine, créée pour domine
- Page 41 and 42: Pour Saint Grégoire la “perfecti
- Page 43 and 44: Dans toutes les étapes de la vie s
- Page 45 and 46: Fidele à la tradition dogmatique e
- Page 47 and 48: Le mouvement spirituel est une synt
- Page 49 and 50: Vizitele pastoralePr. Lect. Univ. D
- Page 51: cu persoane bine intenŃionate şi,
- Page 55 and 56: unde se găseşte. Chiar şi cel ce
- Page 57 and 58: dragostei noastre. „Legea bunăt
- Page 59 and 60: familie. De regulă, astfel de mani
- Page 61 and 62: Atitudinea creştinilor din primele
- Page 63 and 64: oprit asupra H. E. a lui Eusebiu, c
- Page 65 and 66: lor din faŃa lui Pilat că nu au a
- Page 67: Eusebiu relatează majoritatea atro
- Page 71 and 72: O categorie aparte de martiri, care
- Page 73 and 74: pentru adevăr mai curând decât p
- Page 75 and 76: Avem descris aici - dacă este să
- Page 77 and 78: acreditează ideea că atunci când
- Page 79 and 80: Biserica de lemn, cu hramul “Buna
- Page 81 and 82: Din acelaşi cimitir, organizat în
- Page 83 and 84: de românii uniŃi din această loc
- Page 85 and 86: mai înainte de an 1700 au funcŃio
- Page 87 and 88: Avram, morar venit din MunŃii Apus
- Page 89 and 90: performanŃă recomandându-l, dup
- Page 91: peretele iconostasului încheiat sp
- Page 95 and 96: vor trebui identificate principiile
- Page 97 and 98: dăruit existenŃa. Starea de creat
- Page 99 and 100: eprezintă pe om ca chip al lui Dum
- Page 101 and 102: Pentru a realiza acest deziderat, o
- Page 103 and 104:
dimensiune cosmică trimiŃând pes
- Page 105 and 106:
ÎnfiinŃarea Academiei de muzică
- Page 107 and 108:
Începând cu secolul al XVI-lea, p
- Page 109 and 110:
eligios oameni instruiŃi, care să
- Page 111 and 112:
Astfel, la 4 febr. 1925 s-a luat de
- Page 113 and 114:
muzical al românului să se poată
- Page 115 and 116:
De asemenea actualii profesori de l
- Page 117 and 118:
îmbrace ”forme ciudate care nu p
- Page 119 and 120:
Contextul apariŃiei Școlii de câ
- Page 121 and 122:
isericeşti în opoziŃie cu trăir
- Page 123 and 124:
„Domnule Ministru,De mult timp se
- Page 125 and 126:
Arhiepiscopesc ca senat bisericesc,
- Page 127 and 128:
perspective mai largi, decât acele
- Page 129 and 130:
lor, ca cu deschiderea şcoalei la
- Page 131 and 132:
Vom reda în cele ce urmează una d
- Page 133 and 134:
Lebu, din str. Orfanilor nr. 5” 4
- Page 135 and 136:
Am văzut că numărul elevilor car
- Page 137 and 138:
Ca exemplu, putem aminti cererea lu
- Page 139 and 140:
”propietăŃi cumpărate în sate
- Page 141 and 142:
RAPOARTE DE ACTIVITATE ŞTIINłIFIC
- Page 143 and 144:
România, organizată în Aula „M
- Page 145 and 146:
Pr.Prof.Univ.Dr.Vasile GrăjdianRap
- Page 147 and 148:
Pr. Conf. univ. Dr. Irimie MARGARAP
- Page 149 and 150:
10. „Towards a deeper understandi
- Page 151 and 152:
Pr. Conf. Dr. Constantin OanceaActi
- Page 153 and 154:
Conf. Univ. Dr. Paul BrusanowskiRap
- Page 155 and 156:
Pr. Lect. Univ. Dr. Daniel BudaRapo
- Page 157 and 158:
2. Mesajul Secretarului General al
- Page 159 and 160:
Akademie der Wissenschaft, vol. 43
- Page 161 and 162:
tradiŃii creştine” - participar
- Page 163 and 164:
Lect. dr. Daniel MihocActivitate ş
- Page 165 and 166:
lemn fiind un element esenŃial în
- Page 167 and 168:
Teologie Ortodoxă din Oradea, de C
- Page 169 and 170:
capadociene asupra pnevmatologiei S
- Page 171 and 172:
DOCTORATE PROMOVATE ÎN ANUL UNIVER
- Page 173 and 174:
CONDUCEREA UNIVERSITĂłII „LUCIA
- Page 175 and 176:
Lect. Dr. Mihoc DanielLect. Dr. Pă
- Page 177 and 178:
STUDENłI LA CURSURILE DE LICENłĂ
- Page 179 and 180:
60 GAFIłA EMANUEL Timiş LUGOJ61 G
- Page 181 and 182:
127 PAVEL EMANUEL IOAN Bihor BEIUŞ
- Page 183 and 184:
10 BALEA MIRCEA Braşov BRAŞOV11 B
- Page 185 and 186:
78 ISTRATIE IONUł-ALEXANDRU Vâlce
- Page 187 and 188:
146 SOPONARU GHEORGHE-VASILE NeamŃ
- Page 189 and 190:
26 COJOACĂ ANDREI Braşov BRAŞOV2
- Page 191 and 192:
91 OPREA GABRIEL Vâlcea RÂMNICU V
- Page 193 and 194:
25 COZMA ŞTEFAN Vaslui VASLUI26 CR
- Page 195 and 196:
93 ROMAN BOGDAN-MIHAI Sibiu CISNĂD
- Page 197 and 198:
8 LITA MARIA Sibiu CISNĂDIE9 MACAR
- Page 199 and 200:
22 NEACŞU BOGDAN Bacău BACĂU23 N
- Page 201 and 202:
11 MACOVEI GHEORGHE Sibiu SIBIU12 N
- Page 203 and 204:
ANUL I MASTERTEOLOGIE PRACTICĂ2008
- Page 205 and 206:
12 FĂRCAŞ MIRCEA Sibiu DÂRLOS13
- Page 207 and 208:
DOCTORANZIIÎNMATRICULAłI ÎN ANUL
- Page 209:
StudenŃii de la Ciclul de Studii M