Omul sau Taina asemănării. Aspecte <strong>de</strong> fenomenologiereligioasă şi teologic-creştină a îndumnezeirii umaneProtos. Dr. Nathanael NeacşuAbstractAt the foundation of created existence certain ontological and theologicalprinciples can be i<strong>de</strong>ntified, which <strong>de</strong>termine and sustain this existence. A human beingcannot exist outsi<strong>de</strong> these principles. Therefore, any human manifestation will bear themark of these un<strong>de</strong>niable ontological norms. All these principles can be reduced to a singletruth: <strong>de</strong>ification. This truth accompanies the human being regardless of its religiouscontext, for wherever it is, it tends to perfection. In this study, we have tried to capture inan elementary way the fundamental structures at the base of the spiritual act of humanperfection. In this way we strive to un<strong>de</strong>rstand the process of human <strong>de</strong>ification which canbe accomplished in Christianity on the basis of divine Revelation, from the generalperspective of theology and phenomenology of religions.CreaŃia omului implică într-un mod mai presus <strong>de</strong> cuvânt taina asemănăriiacestuia cu Arhetipul său, asemănare care la rigoare reprezintă <strong>de</strong>finiŃia intrinsecă alui. Ea este o tendinŃă naturală, o dinamică interioară înscrisă în inima omului princare acesta va tin<strong>de</strong> în veşnicie să se asemene Creatorului său. Taina asemănăriieste, aşadar, taina omului ca fiinŃă legată <strong>de</strong>finitiv şi ireversibil <strong>de</strong> necreat.Legătura aceasta poate fi privită şi ca religie. Taina asemănării este taina omuluireligios prin excelenŃă. Homo religiosus este <strong>de</strong>finiŃia sinonimă a omului, indiferent<strong>de</strong> cadrul confesional sau religios în care se află. 1 Omul este religios pentru că estecreat după chip, <strong>de</strong>terminat în existenŃa sa <strong>de</strong> tensiunea ce există între chip şiasemănare.Prin urmare pentru a înŃelege realitatea asemănării omului cu Dumnezeu cese poate realiza în creştinism, o abordare fenomenologic-religiosă şi teologică aacesteia este imperativ necesară. Pentru a putea scruta taina îndumnezeirii umane1 Christos YANNARAS, Abecedar al credinŃei, Ed. Bizantină, Bucureşti, 1996, p. 1392
vor trebui i<strong>de</strong>ntificate principiile teologice ce stau la baza ei, din perspectiva <strong>de</strong>ansamblu a teologiei religiilor. Acest <strong>de</strong>mers, aşa cum vom ve<strong>de</strong>a, ne va <strong>de</strong>zvăluifundamentele ontologic-genetice înscrise în fiinŃa umană ce tin<strong>de</strong> spre <strong>de</strong>săvârşire,fundamente ce <strong>de</strong>termină şi constituie, atât esenŃa actului spiritual-<strong>de</strong>săvârşitor întotalitatea lui, dar şi forma acestui act.CreaŃia şi fiinŃa umană în speŃă, fie ea înŃeleasă sau nu, rămâne indiferent<strong>de</strong> voinŃa şi <strong>de</strong> cunoaşterea omului, în cadrele şi structurile genetice trasate <strong>de</strong>Ziditorul ei. Altfel spus, că vrea sau nu să recunoască, omul este o realitate creată acărui existenŃă vine din nefiinŃă, este religios şi spiritual prin <strong>de</strong>finiŃie, şi vieŃuieşteîn perspectiva împlinirii (îndumnezeirii) sale. Religia ca fenomen prepon<strong>de</strong>rentuman va fi înŃeleasă în totalitatea şi unitatea ei 2 prin i<strong>de</strong>ntificarea elementelor <strong>de</strong>fond ce o condiŃionează în formele şi expresiile sale.a. Structuri profun<strong>de</strong> ale omului şi comuniunea acestuia cu Dumnezeu.Unirea omului cu Creatorul său se poate realiza pe temeiul unor structuriontologice ce se întâlnesc, atât în constituŃia omului, cât şi în întreaga existenŃăcreată. Putem, aşadar, i<strong>de</strong>ntifica în fiinŃa umană ceea ce Emil Durkheim, MarcelMauss, Georges Dumezil şi Mircea Elia<strong>de</strong> au numit - structuri profun<strong>de</strong> 3 . Petemeiul acestor realităŃii omul poate fi numit fără echivoc homo religiosus, cea maiprofundă parte din el vizând împlinirea prin unirea religioasă cu Creatorul ei.Aceste adâncuri ale fiinŃei umane sunt intim legate <strong>de</strong> geneza acesteia şisunt <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong> momentul că<strong>de</strong>rii cosmice a lui Adam. Aşadar, în structuraomului întâlnim, atât elemente ce Ńin <strong>de</strong> darul şi iubirea creatoare a lui Dumnezeu,dar şi realităŃi fiinŃiale legate <strong>de</strong> evenimentul tragic al că<strong>de</strong>rii.În acest sens, Mircea Elia<strong>de</strong> remarcă existenŃa unui profund inconştientcolectiv 4 al umanităŃii; acest adânc inconştient şi colectiv este <strong>de</strong>terminat <strong>de</strong>“arhetipurile” şi formele sufleteşti ale sinelui. Cu alte cuvinte, structurile profun<strong>de</strong>existente în fiinŃa umană mijlocesc, pe <strong>de</strong> o parte unirea cu Dumnezeu, iar pe <strong>de</strong>altă parte creează o unitate <strong>de</strong> fiinŃă între toŃi oamenii indiferent <strong>de</strong> cadrul religios2 Nae IONESCU, Filosofia Religiei, Ed. Eminescu, Bucureşti, p. 713 M. ELIADE/P. CULIANU, DicŃionar al Religiilor, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1993, p. 164 M. ELIADE, Nostalgia originilor, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1994, p. 4493
- Page 3:
ANUARUL ACADEMIC2009- 2010
- Page 6 and 7:
Realizat în cadrulCENTRULUI DE CER
- Page 9 and 10:
STUDII ŞI ARTICOLECântarea „cor
- Page 11 and 12:
(apropiat cântării bizantine/psal
- Page 13 and 14:
simbolizând/exprimând unitatea/co
- Page 15 and 16:
spus în acest caz - a „corului
- Page 17 and 18:
spre realizarea unei comuniuni de s
- Page 19 and 20:
sistemele de notaŃie atât de avan
- Page 21 and 22:
De aceea, din exemplele dinainte se
- Page 23 and 24:
Poate n-ar fi rău să ne amintim d
- Page 25 and 26:
după ritul lor, nu se poate oficia
- Page 27 and 28:
Bernanos, ale lui Antonio Rosmini 8
- Page 29 and 30:
are excepŃii, şi acolo unde a fă
- Page 31 and 32:
că doar vremea din urmă a adus co
- Page 33 and 34:
cităm extins din vreun studiu , pe
- Page 35 and 36:
partuum, autoritatea preotului orto
- Page 37 and 38:
Concluzia IIISpaŃiu al laicatului
- Page 39 and 40:
nature humaine, créée pour domine
- Page 41 and 42: Pour Saint Grégoire la “perfecti
- Page 43 and 44: Dans toutes les étapes de la vie s
- Page 45 and 46: Fidele à la tradition dogmatique e
- Page 47 and 48: Le mouvement spirituel est une synt
- Page 49 and 50: Vizitele pastoralePr. Lect. Univ. D
- Page 51 and 52: cu persoane bine intenŃionate şi,
- Page 53 and 54: cugete împărăŃia Mântuitorului
- Page 55 and 56: unde se găseşte. Chiar şi cel ce
- Page 57 and 58: dragostei noastre. „Legea bunăt
- Page 59 and 60: familie. De regulă, astfel de mani
- Page 61 and 62: Atitudinea creştinilor din primele
- Page 63 and 64: oprit asupra H. E. a lui Eusebiu, c
- Page 65 and 66: lor din faŃa lui Pilat că nu au a
- Page 67: Eusebiu relatează majoritatea atro
- Page 71 and 72: O categorie aparte de martiri, care
- Page 73 and 74: pentru adevăr mai curând decât p
- Page 75 and 76: Avem descris aici - dacă este să
- Page 77 and 78: acreditează ideea că atunci când
- Page 79 and 80: Biserica de lemn, cu hramul “Buna
- Page 81 and 82: Din acelaşi cimitir, organizat în
- Page 83 and 84: de românii uniŃi din această loc
- Page 85 and 86: mai înainte de an 1700 au funcŃio
- Page 87 and 88: Avram, morar venit din MunŃii Apus
- Page 89 and 90: performanŃă recomandându-l, dup
- Page 91: peretele iconostasului încheiat sp
- Page 97 and 98: dăruit existenŃa. Starea de creat
- Page 99 and 100: eprezintă pe om ca chip al lui Dum
- Page 101 and 102: Pentru a realiza acest deziderat, o
- Page 103 and 104: dimensiune cosmică trimiŃând pes
- Page 105 and 106: ÎnfiinŃarea Academiei de muzică
- Page 107 and 108: Începând cu secolul al XVI-lea, p
- Page 109 and 110: eligios oameni instruiŃi, care să
- Page 111 and 112: Astfel, la 4 febr. 1925 s-a luat de
- Page 113 and 114: muzical al românului să se poată
- Page 115 and 116: De asemenea actualii profesori de l
- Page 117 and 118: îmbrace ”forme ciudate care nu p
- Page 119 and 120: Contextul apariŃiei Școlii de câ
- Page 121 and 122: isericeşti în opoziŃie cu trăir
- Page 123 and 124: „Domnule Ministru,De mult timp se
- Page 125 and 126: Arhiepiscopesc ca senat bisericesc,
- Page 127 and 128: perspective mai largi, decât acele
- Page 129 and 130: lor, ca cu deschiderea şcoalei la
- Page 131 and 132: Vom reda în cele ce urmează una d
- Page 133 and 134: Lebu, din str. Orfanilor nr. 5” 4
- Page 135 and 136: Am văzut că numărul elevilor car
- Page 137 and 138: Ca exemplu, putem aminti cererea lu
- Page 139 and 140: ”propietăŃi cumpărate în sate
- Page 141 and 142: RAPOARTE DE ACTIVITATE ŞTIINłIFIC
- Page 143 and 144:
România, organizată în Aula „M
- Page 145 and 146:
Pr.Prof.Univ.Dr.Vasile GrăjdianRap
- Page 147 and 148:
Pr. Conf. univ. Dr. Irimie MARGARAP
- Page 149 and 150:
10. „Towards a deeper understandi
- Page 151 and 152:
Pr. Conf. Dr. Constantin OanceaActi
- Page 153 and 154:
Conf. Univ. Dr. Paul BrusanowskiRap
- Page 155 and 156:
Pr. Lect. Univ. Dr. Daniel BudaRapo
- Page 157 and 158:
2. Mesajul Secretarului General al
- Page 159 and 160:
Akademie der Wissenschaft, vol. 43
- Page 161 and 162:
tradiŃii creştine” - participar
- Page 163 and 164:
Lect. dr. Daniel MihocActivitate ş
- Page 165 and 166:
lemn fiind un element esenŃial în
- Page 167 and 168:
Teologie Ortodoxă din Oradea, de C
- Page 169 and 170:
capadociene asupra pnevmatologiei S
- Page 171 and 172:
DOCTORATE PROMOVATE ÎN ANUL UNIVER
- Page 173 and 174:
CONDUCEREA UNIVERSITĂłII „LUCIA
- Page 175 and 176:
Lect. Dr. Mihoc DanielLect. Dr. Pă
- Page 177 and 178:
STUDENłI LA CURSURILE DE LICENłĂ
- Page 179 and 180:
60 GAFIłA EMANUEL Timiş LUGOJ61 G
- Page 181 and 182:
127 PAVEL EMANUEL IOAN Bihor BEIUŞ
- Page 183 and 184:
10 BALEA MIRCEA Braşov BRAŞOV11 B
- Page 185 and 186:
78 ISTRATIE IONUł-ALEXANDRU Vâlce
- Page 187 and 188:
146 SOPONARU GHEORGHE-VASILE NeamŃ
- Page 189 and 190:
26 COJOACĂ ANDREI Braşov BRAŞOV2
- Page 191 and 192:
91 OPREA GABRIEL Vâlcea RÂMNICU V
- Page 193 and 194:
25 COZMA ŞTEFAN Vaslui VASLUI26 CR
- Page 195 and 196:
93 ROMAN BOGDAN-MIHAI Sibiu CISNĂD
- Page 197 and 198:
8 LITA MARIA Sibiu CISNĂDIE9 MACAR
- Page 199 and 200:
22 NEACŞU BOGDAN Bacău BACĂU23 N
- Page 201 and 202:
11 MACOVEI GHEORGHE Sibiu SIBIU12 N
- Page 203 and 204:
ANUL I MASTERTEOLOGIE PRACTICĂ2008
- Page 205 and 206:
12 FĂRCAŞ MIRCEA Sibiu DÂRLOS13
- Page 207 and 208:
DOCTORANZIIÎNMATRICULAłI ÎN ANUL
- Page 209:
StudenŃii de la Ciclul de Studii M