13.07.2015 Views

Untitled - Facultatea de Teologie "Andrei Saguna" - Universitatea ...

Untitled - Facultatea de Teologie "Andrei Saguna" - Universitatea ...

Untitled - Facultatea de Teologie "Andrei Saguna" - Universitatea ...

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

eligios oameni instruiŃi, care să execute aceste cântări liturgice cuprofesionalism şi dăruire.B. Reformele din timpul domniei lui Alexandru Ioan–Cuza şi cântarea bisericeascăÎncepând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea muzicabisericească din vechea Românie intră într-o etapă critică acutizată <strong>de</strong>reformele din timpul domniei lui Alexandru Ioan–Cuza 23 . Din anul 1863,domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi guvernul său au încercat săreglementeze şi unele aspecte din biserică. Prin legile date se crează însă o<strong>de</strong>stabilizare în biserică.Cauzele acestei <strong>de</strong>stabilizări sunt multiple: odată cu secularizareaaverilor mănăstireşti, şcolile <strong>de</strong> cântăreŃi <strong>de</strong> pe lângă mitropolii şi episcopiiau fost <strong>de</strong>sfiinŃate, muzica bisericească rămânând a se preda numai înseminarii candidaŃilor la preoŃie, care însă, <strong>de</strong>venind preoŃi, nu mai puteaucânta la strană; cântăreŃii, care erau consi<strong>de</strong>raŃi oameni distinşi şi erau plătiŃica nişte a<strong>de</strong>văraŃi artişti, <strong>de</strong> acum nu-şi mai puteau asigura traiul, astfel cătrebuiau să-şi câştige existenŃa din alte domenii 24 . Din această ultimă cauzănumărul cântăreŃilor a scăzut consi<strong>de</strong>rabil.Mai mult <strong>de</strong>cât atât, cântăreŃii bisericeşti nu erau remuneraŃi corespunzătorşi la toate acestea se adaugă şi faptul că în mai toate clasele culte, ”s-a <strong>de</strong>şteptatgustul muzicii armonice, care se obişnuieşte în toate Ńările civilizate ale Europei” 25 .DorinŃa lui Cuza era să scoată toate elementele <strong>de</strong> influenŃăgrecească din Ńară, ceea ce atrăgea după sine, implicit, şi o diminuare aimportanŃei cântării psaltice. Se dă<strong>de</strong>a o a<strong>de</strong>vărată luptă între muzicapsaltică şi cea corală. Toată această situaŃie impunea o reglementare. Astfel,în ceea ce priveşte muzica bisericească, prin Decretul Domnesc nr.101, al23 V. Giuleanu, Melodica bizantină, Editura Muzicală, București, 1981, pag. 45.24 Ibi<strong>de</strong>m, pag. 45-57.25 Ioan Boştenaru, Diac.Doct., ContribuŃia episcopului Melchise<strong>de</strong>c Ştefănescu în domeniul cântăriibisericeşti, în rev.”Biserica Ortodoxă Română”, pag. 190-198, an. XCI, (1973), nr.1-2, pag.193.107

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!