Untitled - Facultatea de Teologie "Andrei Saguna" - Universitatea ...

şi sistematice ale Sfintei Scripturi. Nimic din ceea ce-i spuseseră profesioniştiimisiunii de încreştinare a neamului românesc nu era adevărat, căci aceştia îivorbiseră, şi nu numai lui, despre o terra deserta misionaris unde nu exista nimic.Omul a admis că fusese minŃit, mai ales că acceptase invitaŃia Părintelui de a-ivizita satul natal tocmai într-o zi de praznic. ForŃa spirituală pe care i-a inspirat-osatul strâns în biserică avea să-i marcheze, pentru totdeauna, icoana ortodoxiei şi amodului în care aceasta este, maimult ca oricând, dovada biruinŃei luminiiîmpotriva întunericului. Avea să mărturisească în comunitatea sa toate acestea caun mesaj al viabilităŃii modelului rural pastoral într-o lume a urbanizării în care toŃicei integraŃi în marea de funcŃionari ai marilor oraşe suspină ,cu jind, după spaŃiulîn care şi Dumnezeu îşi află mai cu adevărat linişte să ierte lumea.Concluzia IIDeşi, la prima vedere pare un spaŃiu înŃepenit, redus la a fi o anticameră deaşteptare a morŃii pentru o sumă de persoane vârstnice, satul românesc păstreazălatent o serie de valenŃe pastorale, pe care vom căuta a le identifica împreună atuncicând vom proiecta un posibil plan de pastoraŃie în epoca post-aderare, pentruzonele rurale româneşti. Nimeni nu aşteaptă de la preot minunea învierii acestuisegment de construcŃie socială românească, dar îi cere mereu să- l pună în valoareprin slujire, pastoraŃie, propovăduire şi corectă gestionare a situaŃiilor de criză- fiepozitivă, fie negativă- la care s-a racordat satul în anii din urmă, şi nu numai. Deaceea dacă vrem cu adevărat să restaurăm dimensiunea românească a existenŃei,inclusiv în spaŃiul satului fără de care nu există geografie fizică ori spirituală înRomânia, trebuie să acordăm o mai mare atenŃie modului în care relaŃia sat-bisericăse conservă sau se dezvoltă sub lucrarea Duhului Sfânt dar şi a noastră, care n-amfost chemaŃi a fi simpli spectatori la spectacolul epuizării satului în modele atipicespiritualităŃii sale. Suntem parte integrantă a Europei nu doar prin aderarea socioeconomicăsau legislativă pe care UE ni le propune, ci şi prin calarea adevăratelornoastre paradigme de vocaŃie la cele de care Europa are nevoie pentru a exista.Pentru a evita blocarea în stare de proiect şi eludarea doar înspre economic aacestui proiect extrem de generos.34