Curs Mecanica
Curs Mecanica
Curs Mecanica
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
1.2. CINEMATICA SISTEMELOR MATERIALE S¸I CORPURILOR RIGIDE33<br />
În domeniul mecanicii, legăturile neolonome nu sunt foarte frecvent întâlnite.<br />
Aceste legături sunt de obicei exprimate prin relat¸ii care sunt liniare în raport cu<br />
vitezele punctelor care formează sistemul. Pentru cazul unui sistem constituit<br />
dintr-un num˘r finit N de puncte supuse unor legături bilaterale, aceste relat¸ii<br />
au următoarea forma:<br />
N<br />
as(x1, . . . , xN , t) · ˙xs + α (x1, . . . , xN , t) = 0. (1.66)<br />
s=1<br />
De fapt, pentru a fi un sistem neolonom, forma diferent¸ială (1.66) trebuie să nu<br />
fie integrabilă. Aceasta înseamna că nu există nicio funct¸ie ˆ F care depinde de<br />
coordonatele punctelor sistemului material, astfel ca<br />
d<br />
dt ˆ F (x1, . . . , xN , t) =<br />
N<br />
as(x1, . . . , xN , t) · ˙xs + α (x1, . . . , xN , t) = 0. (1.67)<br />
s=1<br />
Într-adevăr, dacă o astfel de funct¸ie ar exista, din (1.67), putem obt¸ine<br />
ˆF (x1, . . . , xN , t) = constant, (1.68)<br />
care este o relat¸ie de tipul (1.65), ¸si care caracterizează o legătură olonomă.<br />
Prin urmare, pentru a avea o legătură neolonomă, este esent¸ial ca relat¸ia (1.66)<br />
să nu fie o formă diferentială integrabilă . În caz contrar, legătura olonomă s-ar<br />
putea exprima ca relat¸ii reductibile la ecuat¸ia (1.68).<br />
Definit¸ie 1.2.5 Un sistem material este numit olonom dacă posibilele sale<br />
legături sunt toate olonome ¸si posibilele sale configurat¸ii pot fi identificate în<br />
mod unic de un numă r finit n de parametri independent¸i, q1, q2,. . . , qn, numit¸i<br />
coordonate generalizate sau coordonate lagrangiane. Numărul n este numit<br />
numărul gradelor de libertate al sistemului, sau se spune că sistemul are n<br />
grade de libertate.<br />
Un punct material liber (adică, un punct a cărui mi¸scarea nu este supusă<br />
la nicio legătură, ¸si în consecint¸ă la relat¸ii de tipul (1.63)) reprezintă un sistem<br />
olonom cu trei grade de libertate. Un punct material fort¸at să se mi¸ste pe o<br />
suprafat¸ă, adică este supus unei legături definite de o relat¸ie de următorul tip:<br />
ϕ (x, y, z, t) = 0,<br />
c reprezintă un sistem olonom cu două grade de libertate. Într-adevăr, pentru a<br />
determina pozit¸ia unui punct pe o suprafat¸ă, ne trebuie doi parametri. În final,<br />
un punct constrâns să se mi¸ste pe o curbă reprezintă un sistem olonom cu doar<br />
un grad de libertate, deoarece un parametru este suficient pentru a identifica<br />
pozit¸ia punctului pe o curbă dată.<br />
Este posibil să prezentăm conceptul de grad de libertate ¸si numărul lor<br />
pornind cu un sistem constituit dintr-un număr finit N de puncte materiale