29.08.2013 Views

Curs Mecanica

Curs Mecanica

Curs Mecanica

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

54 CAPITOLUL 1. CINEMATICA<br />

exista întotdeauna un vector notat prin O ′ − O ′′ , care este ortogonal cu v ⊥ O ′(t),<br />

astfel încât<br />

v ⊥ O ′(t) = ω × (O′ − O ′′ ). (1.135)<br />

De aceea, din (1.128), obt¸inem<br />

vP (t) = v <br />

O ′ + v⊥ O ′ + ω × (P − O′ ).<br />

Prin intermediul relat¸iei (1.135), din ultima egalitate rezultă că<br />

vP (t) = v <br />

O ′ + ω × (P − O′′ ). (1.136)<br />

Dacă P = O ′′ , putem conluziona din (1.136) că v ′′ O ′ este paralel cu ω ¸si egal<br />

cu vO ′′. Prin urmare, starea de mi¸scare exprimată de către (1.136) este una de<br />

roto–translat¸ie.<br />

Dacă ω(t) = 0, atunci rezultă că starea de mi¸scare la momentul t este de<br />

translat¸ie. În cele din urmă, dacă v<br />

O ′(t) = 0, atunci va rezulta că atarea de<br />

mi¸scare la momentul t este de rotat¸ie.<br />

Observat¸ie 1.2.9 Dacă, în timpul mi¸scării unui corp rigid, un anumit punct<br />

O ′ rămâne fix, t¸inând cont de faptul că vO ′ = 0, din (1.128) concluzionăm<br />

vP (t) = ω(t) × (P − O ′ ). (1.137)<br />

Astfel, starea relativă de mi¸scare este de rotat¸ie la fiecare moment t. Cu toate<br />

acestea, este clar că mi¸scarea nu este, în general, de rotat¸ie, pentru că vectorul<br />

ω(t) î¸si poate schimba direct¸ia în timp.<br />

Studiul mi¸scării unui rigid se poate exprima întotdeauna fat¸ă de sistemul<br />

(O ′ , z1, z2, z3) cu originea în O ′ ¸si cu axele z1, z2, z3 paralele cu axele din tripletul<br />

x1, x2, x3 fixat în spat¸iu. În raport cu acest sistem, mi¸scarea poate fi văzută<br />

ca o mi¸scare a unui copr rigid cu un punct fix. Din (1.137), pentru starea de<br />

mi¸scare de rotat¸ie, obt¸inem<br />

v ′ P = ω × (P − O ′ ),<br />

unde v ′ P este viteza punctului P în raport cu (O′ , z1, z2, z3). În plus, vectorul ω<br />

este acela¸si ca în (1.128), din moment ce versorii tripletului (O ′ , z1, z2, z3) coincid<br />

cu cei din (O, x1, x2, x3). De aceea, vectorul ω din formula (1.128) define¸ste<br />

starea de mi¸scare de rotat¸ie a corpului în raport cu sistemul de coordonate<br />

(O ′ , z1, z2, z3).<br />

Observat¸ie 1.2.10 Din moment ce avem identitatea<br />

ω × (ω × v0) = (ω · v0) ω − ω 2 v0,<br />

deducem că, pentru viteze unghiulare nenule,<br />

v0 =<br />

ω · v0<br />

ω 2<br />

ω − 1<br />

ω 2 ω × (ω × v0) . (1.138)

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!