PDF - Limba Romana

Patrimoniu 101
9
П.П. Пекарский, Ibidem, с. 188.
10
Е. С. Кулябко, М. В. Ломоносов и учебная деятельность Петербургской
Академии наук, Москва-Ленинград, с. 33.
11
Despre legăturile lui G.S. Bayer cu Antioh Cantemir vezi: П.П. Пекарский,
История императорской Академии наук в Петербурге, Санкт Петербург, 1870,
Том. 1, с.193-220.
12
Г. Н. Моисеева, Судьба рукописного наследия Дмитрия Кантемирa //
Наследие Дмитрия Кантемира и современность, Кишинев, 1976, с. 128-129.
13
История о жизни и делах молдавского господаря князя Константина
Кантемира, сочиненная Санкт Петербургской Академии наук покойным
профессором Бейером с российским переводом и с приложением родословия
князей Кантемиров, Москва, 1783.
14
Andrei Pippidi, Introducere, în Dimitrie Cantemir. Opere complete, vol. VI, tom.
I, Bucureşti, 1996, p. 39.
15
Г. Н. Моисеева, Ibidem, с. 127-143.
16
Andrei Pippidi, Ibidem, p. 39
17
П.П. Пекарский, Ibidem, с. 318.
18
Vezi scrisorile din 26 şi 27 decembrie 1877 ale lui Grigore Tocilescu către
Alexandru Odobescu expediate din Moscova, Ecaterina Ţarălungă, Grigore Tocilescu,
Alte revelaţii documentare, în Manuscriptum, 1988, An. XIX, nr. 2 (71), p. 161, 164.
19
Vasile Harea, Influenţa lui Dimitrie Cantemir asupra lui Antioh Cantemir, în
Dimitrie Cantemir şi fiul său Antioh, Iaşi, 1999, p. 81-144.
20
Vezi: В.В. Веселитский, Антиох Кантемир и развитие русского
литературного языка, М., 1974; Г. Е. Бобынэ, Философские воззрения Антиоха
Кантемира, Кишинев, 1981.
21
Г. Н. Моисеева, Ibidem, с. 127-143.
22
Vezi: Б. А. Градова, Рукописи А. Д. Кантемира // Историки по истории
отечественной культуры в собраниях и архивах отдела рукописей и редких
книг, Ленинград, 1983, с. 17-33.
23
История о жизни и делах молдавского господаря князя Константина
Кантемира, Ibidem, с. 337.
24
Friedrich von Thoms (1696-1746), diplomat german la curtea Angliei, cunoscut
cu Antioh Cantemir, prenumerar la ediţia engleză, posesorul unei bogate biblioteci de
manuscrise şi cărţi rare, stabilit ulterior în oraşul Leiden (G. Mihăilă, O izbândă ştiinţifică
şi editorială: Dimitrie Cantemir, Creşterile şi Descreşterile Imperiului Otoman, în
G. Mihăilă, Între Orient şi Occident. Studii de cultură şi literatură română în secolele al
XV-lea – al XVIII-lea, Bucureşti, 1999, p. 349).
25
G. Cioranesco, La carte de la Moldaviae par D. Cantemir. Sa genese et son
destin, în Revue de etudes roumaines. XIII-XIV, Paris, 1974. p. 107-119.
26
„Diesem Werke soll eine Uebersetzung der Historie der Moldau, welche eben
dieser lateinisch beschrieben, beigefüget werden.” (Ovidiu Densuşianu, Notiţe asupra
lui Dimitrie Cantemir, în Revista critică-literară, Iaşi, An. II, 1894, nr. 2, p. 63).
27
Ibidem.
28
Gerhard Friedrich Müller (1705-1783), istoric şi arheograf de origine germană
stabilit în Rusia în 1725. Din 1731 membru al Academiei de Ştiinţe din Petersburg. A
editat Istoria Siberiei în două volume, a adunat documente şi manuscrise vechi astăzi
păstrate în Arhiva Centrală de Stat de Acte Vechi din Moscova. A cunoscut multe dintre
operele lui Dimitrie Cantemir. Despre activitatea sa istoriografică în Rusia vezi: Очерки
истории исторической науки в СССР, том 1, Москва, 1955.
29
Vezi: М. В. Разумовская, «История Отоманской Империи» Дмитрия
Кантемира и роман аббата Прево, в журналe Русская литература, Москва,
1974, № 2, с. 142-150.
30
Vezi: Г. Н. Моисеева, Дмитрий Кантемир. Описание Молдавии, Кишинев,
1973, в журналe Вопросы истории. 1975, № 8, с. 168-169.
31
După cât se pare, anume acest manuscris l-a primit G. F. Müller în dar de la
von Kruse, iar de pe acesta, pe la sfârşitul anilor ’50 – începutul anilor ’60, a făcut o
copie, pe care a trimis-o lui A. Büsching la Berlin.