PDF - Limba Romana

10
de asemenea, nu dispun de numărul
necesar de şcoli cu instruire în limba
maternă.
În pofida faptului că de la adoptarea
limbii materne a populaţiei
autohtone în calitate de limbă de
stat au trecut aproape cincisprezece
ani, suntem obligaţi să constatăm că
în Republica Moldova limba română
încă nu a obţinut libertatea necesară
pentru utilizarea ei firească şi nestingherită
pe întreg teritoriul. Ea încă nu
dispune de un statut juridic egal, de
facto, cu cel al limbii ruse.
NOTE
1
Избранные произведения
прогрессивных польских мыслителей,
том I, Москва, 1956, c. 509.
2
Внешняя политика России
XIX-ого и начала XX-ого века. Документы
российского министерства
иностранных дел, серия I, том V,
Москва, 1967, c. 85-86.
3
Восстание декабристов. Документы,
том VII, Москва, 1958, c.
122, 150.
4
Mihail Paul, Mihail Zamfira. Acte
în limba română tipărite în Basarabia.
vol. I (1812-1830), Bucureşti, 1993, p. 128.
5
Партидул Комунист ал
Униуний Советиче. Резолуцииле
ши хотэрыриле конгреселор,
конферинцелор П.К.У.С. ши але
пленарелор К.Ч, вол. 2, Кишинэу,
1985, п. 411.
6
Програмул Партидулуй
Комунист ал Униуний Советиче,
Кишинэу, 1986, п. 52.
7
Конституция (Лежя Фундаменталэ)
а Униуний Републичилор
Советиче Сочиалисте, Кишинэу, 1977,
п. 16-17.
8
Codul Penal al Republicii Moldova
cu modificări şi completări până
în 20 mai 2002, Chişinău, 2002, p. 51.
Noul Cod Penal adoptat de Parlamentul
Republicii Moldova la 18 aprilie 2002 nu
mai conţine articolul special „Încălcarea
egalităţii în drepturi a limbilor” din capitolul
IV al codului precedent. În codul actual,
limba Română
un asemenea articol ar fi trebuit să fie
inclus în capitolul V „Infracţiuni contra
drepturilor politice, de muncă şi altor
drepturi constituţionale ale cetăţenilor”.
9
Vezi Aspecte ale autonomiei
pe bază etnică şi lingvistică, Chişinău,
Universitas, 2001, p. 57.
10
Vezi Actele legislative ale
R.S.S. Moldoveneşti cu privire la decretarea
limbii moldoveneşti limbă
de stat şi revenirea ei la grafia latină,
Chişinău, Cartea Moldovenească, 1990,
p. 10.
11
Vezi Reglementarea folosirii
limbilor în societatea polietnică: Materialele
conferinţei internaţionale. Chişinău,
14-15 decembrie 1995, Chişinău,
Printed by Firm „Fort & Co”, 1996, p. 42.
12
Ibidem, p. 62.
13
Vezi Aspecte ale autonomiei
pe bază etnică şi lingvistică, Chişinău,
Universitas, 2001, p. 60.
14
Rebeliunile sunt declanşate de
către forţele social-politice extremiste,
care ignoră principiile general-umane
ale jurisprudenţei, principii elaborate pe
parcurs de secole de către personalităţi
ilustre din domeniile filozofiei şi ale dreptului
din diverse ţări ale lumii. Aceste forţe
extremiste manifestă tendinţa de a obţine
puterea de stat nu pe cale legală, civilizată,
democratică, ci prin aplicarea forţei
brute, cel mai frecvent – a celei militare.
În scopul satisfacerii propriilor interese
politice nesăţioase şi pentru acapararea
posturilor-cheie din cadrul unui guvern,
forţele sus-menţionate organizează lovituri
de stat sau rebeliuni militare care
ulterior, de regulă, se transformă în războaie
civile.
15
Vezi Фiлiпчук Г., Украинцi
Приднiстров’я: реальнiсть i перспектива.
// Приднестровье, 2003, 12
июня, c. 4.
16
Vezi Maraton radiofonic în susţinerea
şcolilor româneşti din Transnistria
// Timpul, 2003, 11 aprilie, p. 12.
17
Drepturile omului. Documente
adoptate de organisme internaţionale,
Bucureşti, Adevărul, 1990, p. 15, 17,
18, 20.
18
Ibidem, p. 120.
19
Ibidem, p. 153-154.
20
Ibidem, p. 154-155.