Lexic şi semantică 61 Iustina BURCI, Camelia ZĂBAVĂ Câteva observaţii asupra numelor de familie compuse din Moldova Numele de familie din orice ţară reprezintă un tablou extrem de complex: studiul lor impune cu necesitate cunoaşterea în amănunt a tuturor factorilor – lingvistici sau extralingvistici – care au influenţat de-a lungul istoriei evoluţia acestora. Antroponimia, ca şi toponimia, îşi are izvorul de bază în limba comună. De aici ea a preluat elemente diferite, structuri şi modele pe care şi le-a însuşit şi dezvoltat pe parcursul timpului. Sub aspect structural, atât apelativele, cât şi numele personale sunt simple şi compuse 1 . Numele simple, monotematice, reprezintă procedeul cel mai comod şi, probabil, cel mai vechi de desemnare a persoanei. În ceea ce priveşte numele compuse, acestea sunt formate prin combinarea unor cuvinte, după regulile sintactice obişnuite ale limbii. Dar, în timp ce un compus este, de regulă, o unitate semantică nouă 2 , cu un nou înţeles la nivelul limbii comune, altul decât cel al sensului exprimat de fiecare dintre elementele sale componente (de exemplu, târâie-brâu a căpătat, prin compunere, înţelesul de leneş sau neglijent; papă-lapte – bleg, delăsător; pierde-vară – trântor, leneş; coate-goale – om sărac; fluieră-vânt – om care îşi pierde vremea; zgâriebrânză – om zgârcit, avar; linge-blide – om care trăieşte pe socoteala altora etc.), la nivel antroponimic părţile constituente îşi păstrează propria valoare: împreună alcătuiesc o sintagmă, construită – din punct de vedere gramatical – după tiparele limbii comune, iar semantic – ca un micromodel explicativ. Aceste îmbinări exclud orice îndoială cu privire la înţelegerea justă a sensului lexical al numelui compus. Dacă pentru multe dintre poreclele simple avem nevoie de o cercetare amănunţită, de substrat, pentru a obţine o explicaţie logică a împrejurărilor în care au luat naştere, în cazul antroponimelor compuse procesul se desfăşoară cu mult mai uşor datorită transparenţei structurale şi semantice pe care acestea din urmă o au. Formarea şi perpetuarea antroponimelor compuse într-un anumit idiom ţin în special de tradiţia unuia sau altuia dintre popoare, precum şi de legile formative care acţionează atât la nivelul vocabularului, cât şi la nivel onomastic. Greaca, rusa şi germana, de exemplu, fac parte din categoria limbilor în care compunerea este un procedeu vechi, frecvent utilizat. În greacă, mai ales, rigiditatea modului în care se formau noile cuvinte este bine cunoscută: nu oricare dintre apelative putea intra în structura unui compus, iar poziţia sa în interiorul acestuia era, de asemenea, bine stabilită 3 . Limbii române nu-i este proprie compunerea ca modalitate specifică de formare a cuvintelor noi, cu toate că uneori ea a fost puternic influenţată de limbile cu care a venit în contact direct. Derivarea – procedeu moştenit din latină – este principalul mijloc care stă la baza apariţiei formaţiilor noi în vocabular, fiind deosebit de frecventă în crearea numelor proprii. Onomasticonul românesc înregistrează, totuşi, o serie de antroponime compuse, cele mai multe dintre ele regăsindu-se în zona Moldovei. Documentele şi actele administrative le consemnează, de altfel, destul de devreme: Duma Limbădulce (1435), Ion Limbădulce (1489), Tudor Limbădulce (1455), Gheorghe Barbă Geamănă (1454), Dragomir Patruzăci de pâre (1490), Ion Barbă-Albă (1585),
62 limba Română Ion Bucate Direpte (1608), Gheorghie Barbă Lată (1616), Gligorcea Lapteacru (1620), Gligori Palmealbe (1627), Avram Curnegru (1677), Zaharia Mânălungă (1692), Gavril Zgâriebrânză (1693), Ştefan Pişcăbabă (1700) 4 etc. Dar informaţia înregistrată în aceste documente este, mai ales înainte de 1750, fragmentară. De regulă, oamenii apar înscrişi în hrisoave numai în momentul în care în viaţa lor intervin anumite situaţii, de natură să determine recunoaşterea domnească a proprietăţii, iar mai apoi, consemnarea cel puţin a capilor de familie în catastifele săteşti sau orăşeneşti. Primele documente administrative în care s-a încercat consemnarea tuturor capilor de familie au fost recensămintele (realizate cu deosebire în scopuri fiscale şi militare). Pe baza unui astfel de recensământ, cel cuprins în lucrarea Moldova în epoca feudalismului 5 , am putut selecta, din vasta informaţie antroponimică, numele compuse de persoane, pe care le redăm în continuare. Menţionăm, totodată, că pentru a se putea observa şi repartiţia zonală a numelor respective am notat 6 , de asemenea, şi ţinutul 7 în care ele apar: Afetelor, P Altcolaci, B Babăré, O-L Bagăsamă, H Baltămare, Cov. Barbăalbă, P Barbălată, G, Bot., H., B, R, P, Cer., T, O-L, D, V Barbălungă, O-L Barbămândră, Cov, O-L Barbămare, Cov. Barbăneagră, Cov. Barbănouă, N, R Barbărasă, Cer., O-L Barbăroşă, O-L, R Barbăroşie, B, O-L, D Băetrău, O-L Băţroş, Cov. Beaapă, H Belecâne, B Beliboc, R Belibou, H, Cer., T, O-L, I Belicâne, O-L, P Belical, Cov. Belivacă, P, T Boibună, Cov. Boubălţat, O-L Boubătrân, G, Cov., T Bounegru, Hâr., H, B Bouroş, P, T, O-L, C Bouroşu, Cov. Bunacali, O-L Bunăcale, O-L Bunăzâua, O-L Buşilupu, Cov. Buşlupu, G Buzămurgă, H Buzăruptă, Cov. Buzăverde, Cov. Cacămare, H Cacăoală, I Cacăroată, H Calalb, T Calalbu, T Calbun, Cov. Calcăatinge, O-L Calmare, Cov., O-L, T Capalb, N Capalbu, O-L, Cer. Caplat, O-L Caplung, H Capmare, Bot., D Capmoale, Bot. Capuroş, G Caracioban, Cov. Casămândră, T Catăaproape, O-L Catăbini, O-L, N Catăcule, O-L Catănsus, O-L Catărău, Hâr., O-L, C, D, I Cautărău, P Cântăbine, B Cârpăveche, P, V Cârpăvechi, G Chelearsă, D Chelineagră, Bot, N Cherdevară, B, Bot., P Cherdivară, O-L, T, B Chicăroşe, H Chicăroşie, D Chiciorlungu, P Chişcăbabă, O-L Chităalbă, Cov. Cincizăcidelei, Cov. Cojocscurt, N, O-L Coşmare, G Curalbu, G, D
- Page 2 and 3:
REVISTĂ de ştiinţă şi cultură
- Page 4 and 5:
Sumar 3 Sumar ARGUMENT Theodor Codr
- Page 6 and 7:
Argument 5 Eminescu şi noi Mi-am p
- Page 8 and 9:
Starea de veghe 7 Petru BUTUC Carac
- Page 10 and 11:
Starea de veghe 9 (Plodsel’hozma
- Page 12 and 13: Starea de veghe 11 pentru ocârmuir
- Page 14 and 15: Starea de veghe 11 Dacă până în
- Page 16 and 17: Starea de veghe 11 reşedinţa în
- Page 18 and 19: De la grotesc la sublim 17 Ada STUP
- Page 20 and 21: De la grotesc la sublim 19 Ion CIOC
- Page 22 and 23: De la grotesc la sublim 19 referito
- Page 24 and 25: Între corect şi eronat 23 3. Subs
- Page 26 and 27: Între corect şi eronat 25 anghin
- Page 28 and 29: Între corect şi eronat 27 bebe/be
- Page 30 and 31: Între corect şi eronat 29 căptu
- Page 32 and 33: Între corect şi eronat 31 compus
- Page 34 and 35: Gramatică 33 Victor AXENTI SEMNIFI
- Page 36 and 37: Gramatică 33 Gerunziul poate impri
- Page 38 and 39: Vocabular 37 Constantin DOMINTE Cum
- Page 40 and 41: Vocabular 37 substantive, ele devin
- Page 42 and 43: Vocabular 37 şi în/flor/it s-au d
- Page 44 and 45: Vocabular 37 în conştiinţa unei
- Page 46 and 47: Vocabular 45 o suprafaţă plană,
- Page 48 and 49: Vocabular 47 înainte de muls 2. Tr
- Page 50 and 51: Vocabular 49 „locul dinaintea str
- Page 52 and 53: Vocabular 51 onali şi pînă sus
- Page 54 and 55: Vocabular 53 limbajul popular, dup
- Page 56 and 57: Vocabular 55 la muls”, pct. 690,
- Page 58 and 59: Vocabular 57 848, 850, 852, 853, 85
- Page 60 and 61: Vocabular 59 70. Ţărcădău, pl.
- Page 64 and 65: Lexic şi semantică 63 Curjos, Cov
- Page 66 and 67: Lexic şi semantică 65 După cum s
- Page 68 and 69: Lexic şi semantică 67 Îmbogăţi
- Page 70 and 71: Lexic şi semantică 69 Apoi, lopat
- Page 72 and 73: Ars poetica 71 decade sub ochii no
- Page 74 and 75: Ars poetica 73 Agonizând, vocalele
- Page 76 and 77: Ars poetica 75 Că-mi trebuie atât
- Page 78 and 79: Portofoliul profesorului 77 Constan
- Page 80 and 81: Portofoliul profesorului 79 că unu
- Page 82 and 83: Portofoliul profesorului 81 utiliza
- Page 84 and 85: Permanenţa clasicilor 83 Nicolae C
- Page 86 and 87: Testament pentru urmaşi 85 G. D. I
- Page 88 and 89: Testament pentru urmaşi 85 denţa,
- Page 90 and 91: Patrimoniu 89 Ana BANTOŞ DIMITRIE
- Page 92 and 93: Patrimoniu 91 autoritate” (Apud P
- Page 94 and 95: Patrimoniu 93 bisericească şi lit
- Page 96 and 97: Patrimoniu 95 spune direct, este ev
- Page 98 and 99: Patrimoniu 97 devine Johann Gotthel
- Page 100 and 101: Patrimoniu 99 1734, Istoria… lui
- Page 102 and 103: Patrimoniu 101 9 П.П. Пекар
- Page 104 and 105: Lecţiile istoriei 103 Astfel, am e
- Page 106 and 107: Lecţiile istoriei 105 Philipp WIEG
- Page 108 and 109: Lecţiile istoriei 107 să fii dus
- Page 110 and 111: Lecţiile istoriei 109 Nikolai NADE
- Page 112 and 113:
Lecţiile istoriei 111 În general,
- Page 114 and 115:
O antologie a epigramei româneşti
- Page 116 and 117:
O antologie a epigramei româneşti
- Page 118 and 119:
O antologie a epigramei româneşti
- Page 120 and 121:
Prezentări şi recenzii 119 Anatol
- Page 122 and 123:
Prezentări şi recenzii 121 Ada IL
- Page 124 and 125:
Prezentări şi recenzii 123 • Ma
- Page 126 and 127:
Întruniri ştiinţifice 125 Albina
- Page 128 and 129:
Sumar general 127 SUMAR GENERAL (20
- Page 130 and 131:
Sumar general 129 Bordeianu, Leo, n
- Page 132 and 133:
Sumar general 131 CRISTEI, Tamara.
- Page 134 and 135:
Sumar general 133 CODREANU, Theodor
- Page 136 and 137:
Sumar general 135 GHEŢU, Emilia. Z
- Page 138 and 139:
Sumar general 137 CHIFU, Gabriel. U
- Page 140 and 141:
Sumar general 139 nr. 1-3, 2002. LU
- Page 142 and 143:
Sumar general 141 RĂDULESCU, Ilie-
- Page 144 and 145:
Sumar general 143 UNITATEA NAŢIONA