PDF - Limba Romana

Lecţiile istoriei 103
Astfel, am evidenţiat (poate că prea desfăşurat) doar cîteva momente şi aspecte
ţinînd de perioada anilor 1820-1840 din trecutul Chişinăului, cu scopul de a demonstra
în ce măsură sînt acestea „susţinute” şi „ilustrate” în fragmente istoric-documentare
şi literare reproduse mai jos (în traducere) şi care poartă semnătura unor literaţi sau
scriitori de expresie rusă: Ph. Ph. Wiegel (1786-1856), Al. Th. Weltmann (1800-1870)
şi N. I. Nadejdin (1804-1856).
Ceea ce-i uneşte pe toţi aceşti trei autori ruşi din secolul al XIX-lea este, desigur,
faptul că l-au cunoscut şi au scris despre A. S. Puşkin (1799-1837) (îndeosebi primii
dintre ei, în anii: 1820-1824, cît a durat „exilul” acestuia de la Chişinău şi Odesa), şi nu
doar faptul că s-au aflat ori au trecut prin capitala Basarabiei din deceniile doi şi trei
ale veacului. Iar printre dînşii (între sau alături de Wiegel şi Weltmann, să zicem), în
calitate de „vechi trăitor” şi „locuitor” la Chişinău, în momentul sosirii încoace a lui A.
S. Puşkin, a celorlalţi contemporani şi viitori autori de amintiri despre „recalcitrantul”
poet rus, trebuie plasat, neapărat, şi „renumitul” I. P. Liprandi (1790-1880). Altfel, ne
va fi greu să înţelegem atmosfera, hăţişul de relaţii şi împrejurări „chişinăuiene” de la
acea vreme, în care au trebuit să se afle toţi aceştia, şi, în primul rînd, viitorul autor al
Ţiganilor, al romanului în versuri Evgheni Oneghin.
„...În 1823, Wiegel scrie faimoasele lui Observaţii asupra stării actuale a Basarabiei,
care au devenit o sursă importantă pentru informarea lui M. Voronţov [conform
asigurărilor lui Wiegel însuşi, din ulterioarele lui Amintiri?].
În 1825-1826 este viceguvernator al Basarabiei, sperînd zadarnic să ajungă [a
fi numit?] guvernator...”
Şi cam atît. De ce, însă, sînt calificate drept „faimoase” aceste Observaţii (pe
care noi le numim, neutru: Note...)? În ce măsură este implicat „publicul” chişinăuian,
boierimea basarabeană a vremii, „analizată” şi „caracterizată”, prea puţin favorabil (nu
fără „participarea” şi „ajutorul” pomenitului I. P. Liprandi), în acest adevărat pamflet,
sustras (şi tradus în româneşte), chiar atunci, de către viitorului fabulist Al. Donici?
Care ar putea fi „contribuţia” (să-i zicem: indirectă) a lui A. S. Puşkin la formularea unor
„analize” critice vizînd societatea chişinăuiană?
Ultima întrebare am formulat-o, amintindu-ne de faptul că Ph. Ph. Wiegel „descindea”
la Chişinău în primăvara-vara anului 1823, pe cînd aici se mai afla „celebrul” şi
„neastîmpăratul” poet rus, iar în toamna aceluiaşi an, în octombrie-noiembrie (pe cînd
se întocmeau Notele... viitorului viceguvernator al Basarabiei), din Odesa deja, A. S.
Puşkin expedia o „Epistolă către Ph. Ph. Wiegel”, în care „strecura” şi poezia Prokleatyj
gorod Kişiniov...
Sub semnul improvizaţiei, al expunerii „cuminţi” de banalităţi pare să fi fost scris
(anonim?) şi articolul consacrat lui Weltmann Al. (la p. 535 din cartea CHIŞINĂU),
numele acestuia fiind transcris cu „V” (ca în „moldoveneşte”, adică cu grafie rusească,
deşi „porecla” Weltmann în germană semnifică: „om de lume”, „monden”, un fel de...
„peregrin”, „pelerin”). Pe de altă parte, este adevărat că acesta „...După absolvirea
şcolii militare de la Moscova, lucrează în cadrul Comisiei Topografice Militare din
Basarabia (1818-1828), participă la războiul ruso-turc din 1828-1829. La Chişinău
întreţine relaţii de prietenie cu A. Puşkin, V. Raevski şi I. Liprandi... Poeziile sale
satirice: Iertat să-mi fie al lirei discordantul glas... şi Joc circulă în manuscris, aducîndu-i
titlul de poet chişinăuian. V. [adică: W.] a cutreierat toată Moldova, ajungînd să
cunoască „pe de rost această regiune” (Amintiri basarabene, poate: Amintiri despre
Basarabia?), a întreprins cercetări istorice şi arheologice (Schiţe privind istoria veche
a Basarabiei, 1828), a învăţat limba română... Romanele şi povestirile sale: Pelerinul
(1831-1832), Stîncile de la Costeşti (1839), Ursul (1841), Fericire-Nefericire (1863) ş.a.
au la bază subiecte basarabene...”.
Am întrerupt aici citatul din enciclopedia Chişinău (în fond, nişte constatări şi
aprecieri istorico-literare juste), pentru a preciza, a atrage atenţia şi asupra verosimilităţii
descrierii, de către Al. Th. Weltmann, a realităţilor chişinăuiene (descrieri reproduse,
fragmentar şi în traducere, mai jos), dar şi pentru a ne permite să nu împărtăşim întru
totul (aşa cum procedează şi autorul anonim al articolului de faţă, dar şi mulţi istorici