PDF - Limba Romana

8
limba Română
Basarabia uitată
кислород, хозмаг, заправкэ,
аптекэ, скидкэ, распродажэ,
химчисткэ, прачечная etc.
Pentru a se dezice de aceste
cuvinte, vorbitorul de limba română
trebuie să nu fie „ispitit” de ele,
să nu le mai vadă în inscripţii, căci
prezentarea lor grafică le imprimă
psihologic, parcă, o rigoare oficială,
de supremaţie. Acesta trebuie să fie
tentat şi obsedat de o singură limbă
curată, ca să poată, în sfârşit, învăţa
echivalentele româneşti: sistem de
încălzire, oxigen, magazin pentru
mărfuri de uz casnic sau fierărie, farmacie,
reduceri, curăţătorie chimică,
spălătorie etc. Este necesar să fie
prezente în inscripţii numai cuvintele
româneşti, deoarece rusismele, din
categoria celor menţionate, mai continuă
să rămână în uzul multora, căci
ei le-au însuşit, mai întâi, în ruseşte,
neştiindu-le pe atunci traducerea în
limba română. Aceste rusisme sunt
mult mai rezistente, mai expresive
parcă în raport cu traducerile, întrucât
ele formează primele în conştiinţa
omului ceea ce numea Ferdinand de
Saussure „tipar lingvistic” 1 . Din punct
de vedere psihologic, pentru mulţi
vorbitori rusismele „atmosferizează”
lingvistic situaţiile mult mai eficient
în raport cu traducerile lor auzite şi
asimilate ulterior.
Pentru a fi mai expliciţi, vom
încerca în continuare să exemplificăm.
La Chişinău, în cel mai industrial
sector, există o întreprindere care
produce maşini agricole şi, respectiv,
piese şi utilaj agricol. Această
uzină a fost fondată prin anii ’60,
afişându-i-se la poartă, cu nişte
litere mari, numai în limba rusă,
denumirea ei: „Плодсельхозмаш”