PDF - Limba Romana

122
toate nivelurile, la capitolul Să actualizăm
cunoştinţele.
De asemenea, prezenţa titlurilor
şi a rubricilor de tipul: la aminte! sau
Cultivarea limbii... pic cu pic ş.a.
demonstrează dorinţa autoarelor de
a valorifica şi diverse modalităţi de
animare a lecturii, prin exerciţii, recomandări
etc. care sporesc angajarea
personală a studenţilor şi stimulează
gândirea lor divergentă.
Nu poate fi trecută cu vederea
preocuparea celor două autoare
ca manualul să fie gândit nu numai
ştiinţific, ci şi practic. În acest sens,
sunt emblematice ordinea abordată
în derularea faptelor de limbă, echilibrul,
simetria, caracterele grafice
impecabile ale modelelor de limbă,
elementele iconice (tabele, scheme,
sistematizări, acele planşe superbe
din Atlasul de anatomie etc.), într-un
cuvânt, iar preocuparea şi pentru ca
manualul să placă, iar studentul să-l
deschidă cu plăcere şi să-l folosească
ca pe o posibilitate de seducţie.
Acesta este cel mai mare merit
al lucrării, şi anume, acela de a fi un
buchet în care sunt aranjate magistral
texte, structuri morfosintactice şi lexicale,
exerciţii etc., în urma unui efort
de selectare a acestora şi capacitatea
lor de a incita, realmente, la lucru, oferind
un număr impresionant de modele
de limbă, de cele mai diverse tipuri.
De asemenea, legătura cu literatura,
cu judecăţile de valoare ale
unor savanţi sau genii, prezenţa unor
proverbe, maxime, aforisme, precum
şi rubrica Ştiaţi că..., în care apar
noutăţi de ultimă oră, selectate chiar
din INTERNET, îi conferă acestui
manual nu numai o notă atractivă,
ci şi încântătoare, asemănătoare
manualelor occidentale.
Acelaşi stil degajat, aceeaşi
dezinvoltură în tratarea problemelor
care vizează predarea unei limbi le
afişează Jeremy Harmer (The Practice
of English Language Teaching,
Longman, London and New York,
1991), care, la fel ca Eugenia Mincu
şi Argentina Chiriac, pledează pentru
aceleaşi idei, şi anume că adolescenţii
reprezintă cea mai mare provocare
pentru profesor, că pot fi deosebit de
limba Română
activi dacă sunt motivaţi şi, mai ales,
stimulaţi. Or, succesul (competenţa
lingvistică şi performanţele) poate fi
un factor de motivaţie, iar ideea de
a avea un limbaj specializat bogat
poate fi un prim obiectiv.
Pentru aceleaşi deziderate am
pledat şi noi în teza noastră de doctorat,
în Manualul şi Cursul publicate
de noi, dar şi în munca de zi cu zi la
catedră, timp de trei decenii.
Am spus-o şi în teza noastră de
doctorat (Gramatica practică a limbii
române pentru străini, Craiova, Editura
Universitaria, 2003), şi în manualul
nostru (Manual de limba română ca
limbă străină, Bucureşti, E.D.P., 2002):
a preda o limbă străină este o artă!
A-l determina pe cursant să simtă
magia spaţiului clasei, al tablei şi al
manualului, a crea aşa-zisele situaţii
de învăţare şi, în cele din urmă, a trăi
clipa în care acesta însuşi dă regaluri
de limbă la examen şi apoi la specialităţi,
înseamnă să demonstrezi că orice
lucru bine făcut este, în primul rând,
rezultatul unui proiect pedagogic bine
gândit şi al unei strategii de predare
bine structurate, iar, dacă ajungi, întradevăr,
să faci o artă din profesia de
dascăl – dirijat de un manual performant
– înseamnă că nu-ţi pare rău că
ţi-ai auzit paşii prin amfiteatre!
Acestea sunt gândurile noastre
şi cu privire la manualul doamnelor
profesoare de limba română. Această
carte de înalte delectări şi de mult
folos (Perpessicius) poate fi consultată
de studenţi, de profesori ş.a., în
strădania, mereu actuală, de dezvăluire
a bogăţiei limbii, de cultivare a
înaltelor sale virtuţi.
Parafrazându-l pe savantul G.I.
Tohăneanu, Magistrul care ne-a
călăuzit paşii – în dulcele supliciu
al doctoratului nostru – încheiem,
în aceeaşi notă, în care s-a reuşit
miracolul redactării acestui manual:
Mă întorc, înainte de a încheia la
inimă. Meritul fundamental al cărţii este
că autoarele (n.n.) nu au reuşit să-şi
sugrume chiar toate bătăile inimii! Nici
un lucru durabil nu se întruchipează
fără iubire! Depun mărturie Dante şi
armonia care chiverniseşte lumea:
„L’amor, che more îl sole e l’altre stelle”.