PDF - Limba Romana

Starea de veghe 7
Petru BUTUC
Caracterul nociv
al bilingvismului
scris
În ce măsură legislaţia lingvistică,
adoptată acum cincisprezece ani,
a satisfăcut necesitatea de redresare
a situaţiei limbii din Republica Moldova
(R.M.), mai rămâne de văzut,
căci viziunea populaţiei alolingve,
vizavi de limba română şi rolul ei
în stat, cunoaşte o metamorfoză
controversată în funcţie de realităţile
politice, de interese, de stare socială
şi de vârstă. La început rusofonii,
deşi cu anumite rezerve explicabile,
manifestau dorinţa de a înţelege
necesitatea acceptării noilor realităţi
lingvistice şi de aceea s-au încadrat
activ în procesul de învăţare a limbii
de stat, aşa precum cere legea. Mai
târziu însă legislaţia lingvistică a fost
folosită drept pretext pentru a declanşa
o luptă acerbă în scopul reinstaurării
situaţiei lingvistice de până la ’89.
În prezent o mare parte din populaţia
alolingvă, mai cu seamă tineretul,
manifestă interes faţă de învăţarea
limbii române, ceea ce credem că e
şi firesc. Se simte o evoluţie pozitivă
în acest sens, căci se întâlnesc şi
alolingvi care învaţă de bună voie limba
română. Mulţi nevorbitori ai limbii
noastre îşi dau copiii în instituţiile de
instruire şi educaţie în limba română
atât în Moldova, cât şi în România.
Acest proces ar fi salutabil,
dacă actuala conducere de stat nu
ar fi indiferentă faţă de limba română
literară – limba oficială, limba de
stat în R.M. Se vede că i-a cam pus
în stare de alertă pe unii demnitari
de stat faptul că la Chişinău numărul
şcolilor cu predare în limba română,
la ora actuală, prevalează. Îi sperie
faptul că în prezent, ca niciodată în
cei patruzeci şi cinci de ani de putere
sovietică, pe străzile Chişinăului se
vorbeşte mai mult în limba română
decât în limba rusă. Probabil că din
aceste considerente s-a trecut la o
nouă strategie, de altfel mult mai subtilă,
prin care se încearcă a repune
limba rusă în statutul ei funcţional de
odinioară, astfel încât limba română
să rămână din nou umilită şi înjosită.
Astăzi, pe ascuns, li se cere rusofonilor
să lase impresia că nu înţeleg
nimic în limba română şi să insiste
asupra explicaţiilor şi traducerii în
limba rusă. În acest exerciţiu de reinstaurare
morală a limbii ruse sunt
antrenaţi mai mulţi factori de decizie:
televiziune, radio, presă, cinematografie
etc. Aproape la toate pauzele
publicitare, de la radio şi televiziune,
se difuzează informaţie, de regulă,
numai în limba rusă. În microbuzele
orăşeneşti se află în emisie permanentă
numai un singur program
radiofonic, cel al radioului rus, numit
„Русское радио” (Russkoe radio).
Toate acestea, bineînţeles,
comportă, pe de o parte, un caracter
social-politic antinaţional, iar pe de
altă parte – un caracter nociv pentru
limba română literară: ea este defavorizată,
lezându-i-se dreptul de a
funcţiona ca limbă de stat. Însă cea
mai diabolică manevră, întreprinsă
la ora actuală, este, după părerea
noastră, procedura bilingvismului
scris, când, alături de inscripţiile
româneşti, apar şi inscripţii în limba
rusă. Uneori inscripţiile în limba
română lipsesc, în general, figurând
numai cele ruseşti.
Credem că acest bilingvism
scris este acum mai mult decât reacţionar,
deoarece, în primul rând,
limba română nu-şi poate exercita pe
deplin funcţia de limbă oficială, iar în
al doilea rând – limba română iarăşi
începe a fi poluată abundent de rusisme.
Acest val al bilingvismului din
ultimii doi-trei ani nu permite vorbitorilor
de limba română să se debaraseze
definitiv de rusismele însuşite
forţat pe vremea regimului totalitarist.
Acum din nou se fac auzite
cuvintele de odinioară: отопление,