Lupii moraliºti

More documents

Recommendations

Info

REVELAÞIILE LECTURII Iordan Datcu DE LA O CARTE LA ALTA (II) LAZÃR ªÃINEANU, „Ielele sau zânele rele. Studii folclorice” 1 Dupã reeditarea, în 1973, de cãtre Ruxandra Niculescu, cu prefaþã de Ovidiu Bârlea, a amplului studiu Basmele române în comparaþiune cu legendele antice clasice ºi în legãturã cu basmele popoarelor învecinate ºi ale tuturor popoarelor romanice (1895) ºi în 2003 a celeilalte cãrþi a lui ªãineanu, Studii folclorice (1896), aceasta editatã de Al. Dobre, cu prefaþã de Dan Horia Mazilu, reputatul istoric literar, etnolog ºi editor I. Opriºan a inclus în ediþia sa volumul din 1896, Studii folclorice ºi alte studii de folclor, publicate în limba românã, altele inedite, în fine studii publicate în limba francezã (reproduse în original ºi în traducere). Într-o Addenda a inclus versiuni franceze ale unor studii apãrute în limba românã. Ediþia se încheie cu un capitol de Note ºi comentarii (p. 503-522). Editorul a inclus în aceastã ediþie „tot ce a scris autorul în acest domeniu, atât în limba românã, cât ºi în francezã (afarã de marea sa lucrare Basmele române...), întrucât majoritatea cercetãrilor sale oferã încã sugestii, mai ales în perspectivã metodologicã, pentru eventualele abordãri actuale ale culturii populare româneºti.” Introducerea la ediþie, Destinul frânt al unui folclorist (p. 5–20), caracterizeazã opera savantului, apãrutã în þarã ºi în Franþa (unde, în urma refuzului Senatului român de a-i confirma cetãþenia românã s-a stabilit în martie 1901), regretând cã autorul cãrþilor amintite a pus capãt studierii folclorului românesc, folcloristicii în genere, pe care el n-o socotea o disciplinã constituitã. „Dar folcloristica universalã a pierdut, scrie I. Opriºan, – prin actul de drasticã negare a întregului domeniu de cãtre Lazãr ªãineanu, una dintre personalitãþile care ar fi apropiat-o mai repede de standardele ºtiinþifice la care specialiºtii ºi chiar negatorul însuºi visau.” Un tabel cronologic reface periplul vieþii ºi operei savantului. Urmeazã o bibliografie criticã extrem de sãracã. Articolul Lazãr ªãineanu din Dicþionarul general al literaturii române, vol. S-T, Univers Enciclopedic, Bucureºti, 2007, p. 533- 535, nu este semnat de Gabriela Danþiº, ci de Gabriela Drãgoi. N-ar fi trebuit sã lipseascã studiul lui Perpessicius, Lazãr ªãineanu ºi folclorul, apãrut iniþial în Studii ºi cercetãri de istorie literarã ºi folclor (an IV, 1955, p. 27–47) ºi apoi în volumul autorului Menþiuni de istoriografie literarã ºi folclor (ESPLA, 1957, p. 348–385). N-ar fi trebuit sã lipseascã Tribuna (nr. 12, din 22 martie 1979), cu numãrul închinat ediþiei din 1978 a Basmelor române..., în care scriu despre ªãineanu, Constantin Noica, Ruxandra Niculescu, Dumitru Pop, Nicolae Bot, Ion Taloº, József Faragó, Ion Cuceu, Ion ªeuleanu, I. Mãrii º.a. În fine, n-ar fi trebuit sã lipseascã lucrarea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazãr ªãineanu, din Caietele Institutului Naþional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (nr. 1, 2008, 83 p.), studiu care a apãrut ºi în broºurã. L-am recenzat în revista Litere (2009, nr. 4), ºi recenzia am inclus-o în volumul meu, Pagini de istorie literarã ºi etnologie (Târgoviºte, Ed. Bibliotheca, 2011, p. 24-26). 1 Ediþie criticã ºi studiu introductiv de I. Opriºan, Editura Saeculum I.O., 2012, 528 p. 20 LITERE – Revistã lunarã de culturã a Societãþii Scriitorilor Târgoviºteni
PAMFIL BILÞIU, MARIA ªERBA, MARIA BILÞIU, „Folclor de pe Valea Cosãului” 1 Consacratã Vãii Cosãului, care are „o lungime de 25 km, de la Culmea Sermeteº pânã la Berbeºti” ºi doar câteva localitãþi, cele explorate fiind Budeºti, Cãlineºti (de unde au fost înregistrate cele mai multe texte), Cosmeºti, Sârbi ºi Vãleni, monografia despre acest areal care, ni se spune, „se individualizeazã ca o microzonã distinctã, de un conservatorism aparte”, contribuie la mai ampla prezentare a cântecelor ºi obiceiurilor ei, cele douã volume fiind cu atât mai necesare cu cât mai vechile colecþii, realizate de Tit Bud, Tache Papahagi ºi Tiberiu Brediceanu au „cuprins un numãr restrâns de piese din spaþiul acestei microzone”. De aceea, volumul întâi cuprinde poezia obiceiurilor tradiþionale, poezia epicã, lirica popularã, genul aforistic ºi enigmistic, proza popularã, iar cel de al doilea, mitologie, magie, credinþe, superstiþii ºi medicinã popularã. În regres se aflã, în aceastã microzonã, balada, proza popularã ºi descântecul. Între alte preocupãri ale celor trei autori ai monografiei, trebuie semnalate cu deosebire grija pentru reproducerea formelor graiului popular ºi atenþia acordatã „contextelor folclorice, furnizând informaþii celui interesat legate de viaþa speciilor folclorice, condiþiile ºi momentele în care se interpreteazã, cele legate de adresanþi, de categoriile de actanþi etc.” Cei trei autori cunosc bine microzona, Pamfil Bilþiu ºi Maria Bilþiu au dat creaþii populare culese de acolo în Folclor din Þara Maramureºului (I–III) iar Maria ªerba ºi-a alcãtuit, în 1971, lucrarea de diplomã cu titlul Monografia Vãii Cosãului. GHERASIM RUSU TOGAN, „Tinereþea, cãtãnia, rãzboiul. Pagini din istoria neamului” 2 Colectarea poeziilor, a cântecelorscrisori din rãzboi are o tradiþie, între cei care le-au acordat atenþie fiind de amintit 1 Studiu introductiv de Pamfil Bilþiu, Editura Eurotip, Baia Mare, 2012, I, 310 p., II, 300 p. 2 Editura Premier, Ploieºti, 2012, 136 p. 3 Editura Premier, Ploieºti, 2012, 324 p. Anul XIV, Nr. 6 (159) • iunie 2013 D. Cioloca, G. Þãranu, Simion Ivanovici, Victor Morariu, Aurel Esca, Iosif ªchiopul, Emil Precup, C. Rãdulescu-Codin, P. V. Haneº, Mihai Costãchescu, acesta, mobilizat în timpul Primului Rãzboi Mondial la cenzura militarã, a notat din scrisorile soldaþilor multe cântece-scrisori, Constantin Brãiloiu cu Poeziile lui Vasile Tomuþ din rãzboiul 1914–1918. Institutul „Arhiva de Folclor a Academiei Române” a publicat Cântecul de cãtãnie (I-II, 1997-2002). Gherasim Rusu Togan a inclus în cartea sa nu doar poezii, ci ºi tulburãtoare mãrturii ale unor supravieþuitori ai celui de al Doilea Rãzboi Mondial. Cartea se adreseazã tinerilor, pentru cã universul scrisorilor ostaºilor ºi amintitele mãrturii se retrag „tot mai accentuat în sfera legendarului ºi chiar a mitului, dacã nu a ºtergerii fãrã urmã!” GHERASIM RUSU TOGAN, „Hasdeu ºi Iorga. Culturã ºi civilizaþie tradiþionalã” 3 Ceea ce caracterizeazã cartea este încercarea de a nu repeta ceea ce s-a mai scris. Despre Nicolae Iorga au scris, spre exemplu, Gh. Vrabie, N. Iorga ºi literatura popularã (1965), Adrian Fochi, N. Iorga ºi folclorul (1966), C. Turcu, N. Iorga ºi folclorul românesc (1971), Dinuþa Marin, N. Iorga ºi creaþia popularã, tezã de doctorat (1986), Ovidiu Bârlea, Efigii (1987, p. 9–49). S-a accentuat mai mult asupra folclorului literar. Gh. R. Togan abordeazã alte aspecte tratate de N. Iorga, precum: casa româneascã, sistemul de culã la români, ornamentaþia casei, meºteºugurile, ceramica, arta iconograficã º.a. Aceeaºi preocupare de a surprinde aspecte puþin comentate în critica anterioarã ºi în studiul despre B.P. Hasdeu. 21
Page 1 and 2: REVISTÃ LUNARÃ DE CULTURÃ A SOCI
Page 3 and 4: CUPRINS EDITORIAL: Tudor Cristea -
Page 5 and 6: BREVIAR Barbu Cioculescu Un om se a
Page 7 and 8: Ca adeverinþa de normator în buzu
Page 9 and 10: ni se-nfãþiºeazã „tot ce e ma
Page 11 and 12: RECITIRI Henri Zalis PRIVIND PRINTR
Page 13 and 14: care l-am intitulat „Aplecarea tr
Page 15 and 16: UN VERS DE EMINESCU Alex ªtefãnes
Page 17 and 18: valoric, adicã invarianta ca medie
Page 19: lipsesc vreo alþi cincizeci de ani
Page 23 and 24: ACCENTE CRITICE Dorina Grãsoiu CIT
Page 25 and 26: Cãrþile vehiculate în cabinete a
Page 27 and 28: MEMORIALISTICÃ Ileana Iordache-Str
Page 29 and 30: ocrotitoare, existenþa lor oferea
Page 31 and 32: us. Crescutã de familia Dan, la u
Page 33 and 34: Nu-l pot miºca. - Se rãceºte tâ
Page 35 and 36: ROMÂNUL A RÃMAS POET? Liviu Grãs
Page 37 and 38: DEGUSTÃTOR DE POEZIE Emil Lungeanu
Page 39 and 40: NOTE DE LECTURÃ Niculae Ionel CART
Page 41 and 42: ESEU Daniel Tache DON QUIJOTE ªI P
Page 43 and 44: LIT(ER)OGRAFII Magda Grigore CRISTI
Page 45 and 46: ALAMBICOTHECA Dumitru Ungureanu D-A
Page 47 and 48: „Luceafãrul” lui Eminescu (Fac
Page 49 and 50: 9 În lotusul cu o mie de petale sa
Page 51 and 52: Puterea lui vã þine legaþi pãm
Page 53 and 54: o punea sensibilitãþii. Pentru c
Page 55 and 56: OPINII Victor Atanasiu POVESTE DESP
Page 57 and 58: MERIDIANE Alexandru Ioan Despina MI
Page 59 and 60: POEZIA ACASÃ Iulian Filip LUCA CIP
Page 61 and 62: de þãran ºi nobil român ºi mã
Page 63 and 64: ãtãile se terminaserã cu mult î
Page 65 and 66: RIDENDO Corin Bianu BÂLICI LA „O
Page 67 and 68: RIDENDO Corneliu Berbente EPIGRAME
Page 69 and 70: - Mulþumesc, iepuraºule, spuse z
Page 71 and 72:
Iisuse! cât de mult mi-aº fi dori
Page 73 and 74:
areori prin parc, mai ales de când
Page 75 and 76:
OLIMPIA: Ia, fã bine ºi scuteºte
Page 77 and 78:
CARTEA DE FILOSOFIE Pompiliu Alexan
Page 79 and 80:
acþioneazã efectiv. A face un luc
Page 81 and 82:
CÃRÞILE BIBLIOTHECII Mihai Stan C
Page 83 and 84:
cenuºiu” de Wassily Kandinsky.
Page 85 and 86:
GEOCIVILIZAÞIE ROMÂNEASCÃ George
Page 87 and 88:
PORTRETE ÎN PENIÞÃ Florentin Pop
Page 89 and 90:
DICÞIONAR Victor Petrescu ELENA V
Page 91 and 92:
„Deunãzi, întorcându-mã de la
Page 93 and 94:
debutul sãu literar, istoria liter
Page 95 and 96:
netemeinicia afirmaþiilor patriarh
Page 97 and 98:
întocmitã de I. Scurtu, poartã l
Page 99 and 100:
„I.H. Rãdulescu” Dâmboviþa a
Page 101 and 102:
CALIGRAFIA CU LUMINÃ Ion Mãrcules
Page 103 and 104:
Lucrãri din expoziþie Neagoe Geor
show all

Lupii moraliºti

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?