Lupii moraliºti

una faþã de cealaltã. Sigur, se observã
modurile diferite de abordare a literaturii,
dar existã (la noi!) o salutarã îngãduinþã a
unora faþã de ceilalþi, o deschidere a
vârstnicilor cãtre îndrãznelile tinerilor ºi o
comprehensiune mãcar empaticã a tinerilor
faþã de ceea ce spun bãtrânii. Nu e nimic
idilic în relaþia cu pricina ºi nu sunt excluse,
pe viitor, confruntãri mai tranºante. În
orice caz, culegerea de faþã („Caiete Litere
1”, n.n.) este oglinda acestei coexistenþe a
generaþiilor ºi modurilor lirice.”
Asumându-ºi competenþa ºi rolul unei
ºcoli literare, SST ºi „Litere” au editat
„Caietele Litere” menite sã punã valoric în
context naþional (ºi, oarecum timid, în cel
internaþional) creaþia membrilor ºi
nemembrilor sãi trãitori în spaþiul
dâmboviþean sau aderenþi la acesta prin
tematica operei, origine, participare la
Salonul literar al SST (moderat de Tudor
Cristea ºi Mihai Stan).
Revenind la editarea „Caietelor”, vom
spune cã ideea unor caiete
literare (poezie, prozã, eseu)
nu ne aparþine, acest mod de
a ajunge la cititori în volume
colective, numite generic
„Caiete”, fiind prezent ºi între
cele douã rãzboaie în, de
exemplu, publicaþia ce s-a
numit „Revista Fundaþiilor
Regele”, stipendiatã generos
de regele Carol al II-lea. În
memoriile sale („Amintirile
unui uituc. Exerciþii de
memorialistã”, vol. II) aflate
în pregãtire la Editura
Bibliotheca, Barbu Cioculescu
evocã un astfel de „Caiet”.
Alãturându-se în intenþie
„dinastiei Cioculeºtilor” – sintagmã
aparþinând adversarilor de extremã dreaptã,
întrucât la Fundaþiile Regale „conlucrau
fraþii Radu ºi ªerban”, enervaþi ºi de faptul
cã, în perioada concediului, Radu
Cioculescu îl lãsase în locul sãu pe Mihail
Sebastian, ºi nu un „bãºtinaº arian” –
tânãrul poet în cãutarea gloriei literare
trimite un „lot de versuri” la Caietul
Fundaþiei pentru unul din ultimele numere,
care, consemneazã fãcând haz de necaz
Barbu Cioculescu, n-a mai apãrut.
Cum la noi, la români, de la idee la
faptã e un drum anevoios, cel mai adesea
neparcurs în totalitate, înþelegând eu cã
atragerea unor parteneri nu poate fi decât
salutarã, am programat primele trei caiete,
repartizându-le de comun acord celor trei
edituri târgoviºtene ai cãror directori ºi
patroni, cum se zice în zilele noastre, erau
membri fondatori ai SST. Urma, astfel, ca
în 2006, la Editura Bibliotheca (Stan Mihai)
sã aparã caietul „În cãutarea unui topos
liric. Antologie de poezie a SST”, un caiet
de prozã la Editura Pandora-M (Ion
Mãrculescu) în 2007 ºi, în final, un caiet
cuprinzând eseuri pe teme literare la editura
Pildner&Pildner (Jézsef Pildner) în 2007.
„Caietul 1” pregãtit de Mihai Stan
(coordonatorul seriei ºi postfaþa), de
Tudor Cristea (cuvânt-înainte ºi selecþia
versurilor) ºi de Victor Petrescu (note
biobibliografice) a reunit versuri semnate
de 36 de poeþi cu toþii membri ai SST. În
finalul consideraþiilor sale din scurtul
cuvânt-înainte, Tudor Cristea, dupã ce
devoaleazã pentru cititori criteriile ce au
stat la baza selecþiei ºi faptul cã spaþiul
acordat e în directã relaþie cu înãlþimea
poetului antologat, face câteva referiri la
menirea acestor caiete: „Fiind la primul sãu
numãr, acest «Caiet de poezie» le-a
îngãduit autorilor sã ne ofere, la rigoare,
selecþii relevante din întreaga lor creaþie,
în loc de a prezenta un grupaj
din producþia de ultimã orã.
Opþiunea aceasta a avut în
vedere faptul cã mulþi dintre
ei, chiar dacã au semnat una,
douã sau mai multe plachete,
sunt puþin cunoscuþi, iar
cãrþile lor nu s-au bucurat de
semnalãri critice semnificative.
Culegerea de faþã
încearcã sã atragã atenþia
asupra lor, mãcar ca nume.
În sfârºit, trebuie fãcutã
precizarea cã paginile sale
cuprind ºi câþiva autori
notabili, de realã pregnanþã
stilisticã ºi de substanþialã
viziune. ªi, last, but not
least, se aflã ºi câþiva autori tineri,
reprezentând frumoase promisiuni. Las
cititorului plãcerea de a-i descoperi ºi pe
unii ºi pe ceilalþi.”
În acord cu „criticul oficial al SST”,
voi arãta cã din cei 36 de poeþi au confirmat
(unii dintre aceºtia precum George
Coandã, Corin Bianu, Tudor Cristea, Daniel
Drãgan, Iulian Filip, Nicolae Neagu,
Florentin Popescu, Ianoº Þurcanu îºi
publicaserã „opera” ºi înainte de 1990,
când era infinit mai greu sã primeºti BT-ul
unei edituri) cam o treime dintre aceºtia,
restul numelor care promiteau la debut o
excelentã carierã liricã dispãrând discret
sau cantonându-se în banal. „Caietul
Litere 1”, conform unui gentleman agreement,
încheiat între cei trei editori, a apãrut
într-un format atipic (12/23 cm), cu o
copertã elegantã (negru, plastifiat mat), cu
o ilustraþie potrivitã conþinutului: „În
82 LITERE – Revistã lunarã de culturã a Societãþii Scriitorilor Târgoviºteni