Lupii moraliºti

CULTURÃ LOCALÃ
Bogdan Stoica
ADINA OLÃNESCU (GHICA)
O „femeie de înaltã culturã” din familia
ctitorilor Bisericii „Sfânta Treime” – Gãeºti
Adina Olãnescu s-a nãscut în anul 1860
în familia lui Gheorghe Ghica (1830-1889),
fost ministru plenipotenþiar la Atena ºi la
Sankt-Petersburg, ºi a lui Zoe Cantacuzino
(1836-1862). Familia Ghica, originarã din
Zagoria (Macedonia) a dat nu mai puþin de
zece domnitori pe tronul Þãrilor
Române, începând cu Gheorghe
Ghica (sec. XVII). Chiar fraþii
bunicului Adinei, Mihai (1794-
1850, Ministru de Interne,
fondatorul Institutului de
Arheologie din Bucureºti) au
fost domnitorii Alexandru II
Ghica ºi Grigore IV Ghica.
Fratele Adinei, colonelul Mihail
(m. 1902), fost Director General
al Poºtei, a fost cãsãtorit cu
poeta ºi prozatoarea Elena
Vãcãrescu, membrã a Academiei Române.
Maria (1821-1910), soacra Adinei, soþia
paharnicului Panã Olãnescu, intrase tot
prin cãsãtorie din familia Ghiculeºtilor în
cea a Olãneºtilor (vechi boieri olteni atestaþi
din sec. XV) ºi este menþionatã expres în
pisania Bisericii Sf. Treime, pentru sprijinul
financiar dat la prefacerea bisericii de pe
moºia sa în 1896.
Asemenea, soþul Adinei, Grigore
Olãnescu (n. 1848) ºi fratele sãu, inginerul
Constantin, fost ministru în mai multe
guverne, sunt amintiþi în pisaniile bisericilor
„Sf. Treime” ºi „Naºterea Sf. Ioan
Botezãtorul” din Gãeºti, pentru susþinerea
financiarã la repararea acestora (subzidire,
repictare, înzestrare cu obiecte, veºminte,
cãrþi etc.). Deºi era veriºoara de-a doua a
soacrei sale, Adina se cãsãtoreºte cu
Grigore, fãrã a lãsa succesori, probabil ºi
din cauza cãsãtoriei endogamice. Istoricul
N. Djuvara mãrturiseºte cã mama sa,
Ecaterina, era îndrãgitã de perechea
Grigore-Adina ºi plimbatã în Franþa ºi Italia,
pe când avea vârsta de 20 de ani. De altfel,
înaintea tragicului sfârºit din 1907 (accident
de tren lângã Arad), când cei doi aleg
sã fugã în Austro-Ungaria din calea
Rãscoalei Þãrãneºti, la 17 aprilie lãsaserã
întreaga avere nepotului lor minor Ioan C.
Olãnescu, aflat la studii în Franþa. Atât
Adina cât ºi Grigore cunoºteau bine
limba francezã, ultimul scriind în
calitatea sa de membru al
Institutului Internaþional de
Statisticã nenumãrate
rapoarte în francezã de la
sesiunile þinute la Viena,
Budapesta, Berlin etc. Alte
articole cu iz politic (Grigore
deþinând, temporar, demnitãþile
de deputat, senator conservator,
secretar în Ministerul
de Finanþe, Director al Vãmilor)
erau publicate în Constituþionalul, Epoca
sau alte ziare ale timpului.
Dacã în Bucureºti Adina ºi Grigore
locuiau în vila-monument de arhitecturã de
pe Bulevardul Lascãr Catargiu, lângã Piaþa
Victoriei, construitã în 1900, „demolatã
barbar” în vara lui 1989, la Gãeºti, boierul
îºi amenajase dupã moda din Franþa un lac
ºi arbori, în preajma conacului ce va deveni
Clubul Copiilor.
Pe Adina, Iorga „o va lãuda pentru
dragostea ei faþã de limba românã”, iar N.
Djuvara o numeºte „femeie de înaltã
culturã”. Model al femeii emancipate de la
începutul sec. XX, constitutie un grup
format din soþiile mai multor politicieni
români, conservatori ºi liberali, ºi militeazã
pentru culturalizarea femeii române. În
acest scop a înfiinþat un curs educativ
pentru tinerele doamne, asemenea celor
existente la Paris. Volumul Cugetãri,
semnat Adina Gr. Olãnescu, apãrut postum
în 1908, la Institutul de Arte Grafice ºi
Editurã Minerva (128 p.), cu portretul
autoarei pe prima filã ºi o biografie
96 LITERE – Revistã lunarã de culturã a Societãþii Scriitorilor Târgoviºteni