Lupii moraliºti
Lupii moraliºti - Editura BIBLIOTHECA
Lupii moraliºti - Editura BIBLIOTHECA
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
„Deunãzi, întorcându-mã de la Bran, am<br />
gãsit pe biroul meu un teanc de scrisori,<br />
de tãieturi de ziare, referindu-se la<br />
conferinþele, articolele ºi versurile mele.<br />
Rãtãcitã printre ele se afla o foaie umilã<br />
de provincie, al cãrui titlu îmi reþine<br />
atenþia. Se numea „Chindia”. Chindia e<br />
turnul care domina Târgoviºtea, rãmãºiþã<br />
a vechiului castel al voievozilor, turn<br />
trandafiriu asupra cãruia ochii mei de copil<br />
s-au oprit de atâtea ori. „Chindia!<br />
Târgoviºte! Þara mea!”.<br />
ªi-a venerat þara unde a vãzut lumina<br />
zilei, dar ºi Franþa, cea de a doua sa patrie,<br />
integrându-se în cultura ºi civilizaþia<br />
acesteia, aducându-i o importantã zestre<br />
româneascã, fiind consideratã pe bunã<br />
dreptate o adevãratã cetãþeancã a lumii.<br />
Poetã de talent, îmbinând romantismul<br />
cu accente simboliste, e o cântãreaþã a<br />
naturii, iubitoare a plaiurilor dâmboviþene<br />
pe care le evocã cu duioºie, profundã<br />
cunoscãtoare a sufletului þãranului român,<br />
a sensibilitãþii acestuia, reliefatã pregnant<br />
în folclor, pe care-l va face cunoscut<br />
întregii lumi. Prozatoare, autoare a douã<br />
scurte piese de teatru („Stana”, „Pe<br />
urmele dragostei”), neobositã conferenþiarã,<br />
evocându-ºi þara, pe care o iubea<br />
nespus, obiceiurile ºi cultura acesteia,<br />
Elena Vãcãrescu are o contribuþie majorã<br />
la deschiderea literaturii noastre spre<br />
valorile spiritualitãþii universale. Întreaga sa<br />
viaþã ºi-a pus-o în slujba idealurilor nobile<br />
ale actului de culturã vãzut ca parte<br />
determinantã a cooperãrii internaþionale,<br />
alãturi de care creaþia sa dezvãluie atât propria-i<br />
sensibilitate, cât ºi pe cea româneascã<br />
pe care în orice împrejurare a servit-o cu<br />
mare veneraþie ºi responsabilitate.<br />
Scrieri:<br />
Chants d’Aurore. Paris: Alphonse<br />
Lemerre Editeur, 1886; Le Rapsode de la<br />
Dambovitza. Chansons Ballades Roumaines<br />
recueillies par Hélène Vacaresco. Bucarest:<br />
Socec &C-ie Editeurs, 1892. Volum reeditat<br />
de Alphonse Lemerre. Editeur, Paris, 1889;<br />
L’Ame sereine. Paris: Alphonse Lemerre,<br />
1896; Lueurs et flammes. Paris: Librairie Pion,<br />
1903; Pe urma dragostei. „Dramã þãrãneascã<br />
în douã acte”. Bucureºti: Stabilimentul de<br />
Arte Grafice „Universala”, 1905; Chants du<br />
Cobzar. 6 ballades d’apres des poemes<br />
populaires recueillies par M-lle H.<br />
Vacaresco et adaptees par M. Léon<br />
Thévenin. Paris: Loret Fils et H. Freytag,<br />
1905; Nuits d’Orient – Folklore roumain.<br />
Paris: Bibliothèque Internationale d’Edition<br />
E. Sansot et C-ie. Editeurs, Paris, 1907; Le<br />
Jardin passionne. Paris: Librairie Pion, 1908;<br />
Anul XIV, Nr. 6 (159) • iunie 2013<br />
Amor vincit (roman). Paris: Librairie Peon,<br />
1909. Le Sortilège (roman). Paris: Librairie<br />
Peon, 1911; Le Cobzar. Drame lyrique en deux<br />
acts. Musique de Gabrielle Ferrari. Livret seul.<br />
Paris: Enoch et C-ie, Paris, 1912 (avec Paul<br />
Millet); La Dormeuse éveillée. Paris, Librairie<br />
Peon, 1914; Vraja. Traducere de Bucur<br />
Velinþaru. Bucureºti, 1922; Dans l’or du soir.<br />
Paris: Librairie Bloud & Gay, 1927; Projections<br />
colorées. Paris: Editura Marcelle<br />
Lesage, [1928]; Mémorial sur le mode<br />
mineur. Paris: Ed. La Jeune parque, 1946;<br />
Noailles, Anna. Versuri. Bucureºti: Editura<br />
Albatros, 1971; Poeþii Vãcãreºti. Bucureºti:<br />
Editura Albatros, 1974; Scrieri alese.<br />
Bucureºti: Editura Minerva, 1975; Þara mea.<br />
Bucureºti: Editura Militarã, 1977; Cântec<br />
românesc. Bucureºti: Editura Ion Creangã,<br />
1987; Memorii. Cluj-Napoca: Editura Dacia,<br />
1989; Romanul vieþii mele. Iaºi: Editura<br />
Cronica, 1997; Elena Vãcãrescu ºi Franþa.<br />
Memorii. Voi. I, II, [f.l.], Cronica 1998; Memorial<br />
în mod minor. Bucureºti: Editura<br />
Compania, 2001; Elena Vãcãrescu. Contesa<br />
de Noailles: „Miresme de departe”.<br />
Câmpulung-Muscel, Tip. G. N. Vlãdescu [f.a.].<br />
Traduceri:<br />
Carmen Silva, Jéhovah, Paris, 1887, Die<br />
Sphynx gesichtet, Berlin, 1980<br />
Referinþe:<br />
George Cãlinescu, Istoria literaturii<br />
române de la origini pânã în prezent,<br />
Bucureºti, Editura Fundaþiilor, 1941, p. 882-<br />
883; G. Oprescu, Elena Vãcãrescu. În:<br />
Amintiri ºi evocãri, Bucureºti, Editura pentru<br />
Literaturã, 1968, p. 176-186; Ion Stãvãruº,<br />
Elena Vãcãrescu, Bucureºti, Editura Univers,<br />
1974; Constantin Turcu, Hélène Vacaresco.<br />
Une grande européenne., Edition de la<br />
Fondation Culturelle Roumaine, Bucharest,<br />
1996; Maria Platon, prefaþã la Elena<br />
Vãcãrescu ºi Franþa. Memorii, oameni, idei.<br />
Iaºi, Editura Cronica, 1998; Victor Petrescu,<br />
Serghie Paraschiva, Dicþionar de literaturã<br />
al judeþului Dâmboviþa. 1508-1998,<br />
Târgoviºte, Editura Bibliotheca, 1999;<br />
ªtefania Rujan, Trois cas d’intégration dans<br />
l’espace culturel français: Anna de Noailles,<br />
Marthea Bibesco, Hélène Vacaresco, Iaºi,<br />
Editura Junimea, 2003; Mariana Aldica, In<br />
memoriam. Elena Vãcãrescu, Târgoviºte,<br />
Editura Macarie, 2005; ªtefania Rujan; Victor<br />
Petrescu, Elena Vãcãrescu ºi spiritualitatea<br />
europeanã a românilor, Bucureºti, Editura<br />
Do-minor, 2008; Dicþionarul general al<br />
literaturii române. Þ/Z, Bucureºti, Editura<br />
Univers enciclopedic, 2009, p. 209-212; Em.<br />
Bucuþa, Casa Vãcãreºtilor. În: Pietre de vad,<br />
IV, Bucureºti, Editura Casei ºcoalelor ºi a<br />
culturii poporului, [f.a.], p. 22-25.<br />
91