VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

116
damus. 0. Walzel (Von Gbislesleben alter und neuer
Zeit, pag. 372 urm.) CE aratat odcztei ca experienta pe
care o face Faust cemd evoacei nepeitrunsul spirit al
peimemtului este deopotriva cu a lui Kant in epoca precriticet,
curios pe atunci de doctrinele spiritistului nordic
Swedenborg, dar care ajunge sa le divulge ire
toata zeidarnicia lor, scriind Trtiume eines Geistersehers
erldutert durch Tremme der Metaphysik" (1766)..
Cuvintele_ umilitoare cu care Spiritul permantului reispunde
invitatiei lui Faust: Te asemeni spiritului pe
care-I intelegi, nu mie", cm o rezonanta specific kartflan&
Orice cunostinta se produce in raport cu organizatia
noastra umana i nu-i poate depasi limitele
niciodata. Dar aceasta experienta a cunoasterii, analoaga
cu aceea care sta la temelia ,,Criticei ratiunei
pure", provoaca in Faust o and reactiune deceit izt.
Kant. Desamagit de magie si de metafizica, filosoful
german a indicat cunostintei rolnl studierii fenomenelor,
nu a esentei lor inaccesibile si a netezit astfel calea
stiintelor pozitive moderne. Pornind dela experienta
aceleiasi desamagiri, Faust nu devine inset onl
de stiinta, practicemd metodele cercetarii modeme, ci
se aruncet in viata pentru a gasi fericirea pe care im
cabinetul sau de lucru nu o putuse afla. Aceasta este.
de asemeni o reactiune specific modern& Lumea moderna
s'a constituit printr'o intinsa evadare din cabinetele
de studiu. Oamenii vechi au fost resimtiti la urt
moment dat de cei noi, mai ales ca pedanti, prizonieri
ai teoriilor si speculatiilor, oameni de interior sf
de principii, pentru care nuantele irationale ale vietii
se ascund. Pozitiile intelectualismului au fost mult slâbite
in trecerea dela vechiul regim la cel nou. Si astfeL.
pe cand In pragul vremilor noui, inteleptii continuau
sa recomande idealul socratic al vietii luminatei de
cunostinta, lumea nouei a propus un ideal al cunostintel
apropiat cdt mai mult de vieata, de experientcr