VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

48
carea unei doctrine. Altul este inset cazul unor poemsca
Les pauvres gens" sau Le Craperud" de V. Hugo.
Ceeace ni se ofera aci Bunt in primul rand imagini si
sentimente, nu idei. Ideea se constitue cu toate aces tea
dar nurnai ca un mod special de adancire a viziunii.
S'ar spune ca poetul nu porneste dela o idee, pe carevrea
s'o comunice Intr'o intentie deliberata, ci o gaseste
In drumul sat' si se multumeste s'o sugereze.
Am aratat, in alta parte, ce motive sustin, ideea unei.
poesii filosofice. Convingerea ca progresele moderne
ale speculatiei pericliteaza poesia, impune acesteia
silinta de a se fnalta la demnitatea ei. Dealtfel, chiar
mai inainte ca Hegel sa dea alarma cunos?utd, este
probabil ca spiritele cultivau parerea ca filosofia este
o forma superioara de manifestcge si ca, prinurmare,
poesia se inobileaza atingand conditia ei. Dintr'o astfel
de stare de spirit trebue sa fi crparut lungul poem
didactic Essay on Man" al leibnizianului Pope. Agtazi
insa oricine isi da seama ca poesia pierde mai de gra- -
ba prin depasirea propriei ei conditii. Daca poemele filosofice
didactice pastreaza o valoare poetica, lucrul
se Intampla fn ciuda didacticismului lor. Trebue deci
sa privim cu rezerve un aforism ccr acela al lui Fr.
Schlegel : Cu cat poesia devine mai mult stiinta, cu
atat devine si. mai mult arta" ). Daca sentinja lui
Schlegel trebue inteleasa in directia preconizarii inspiratiei
didacticee careia dealtfel ii aratase si alta data
preferinta sa ), ea este fara indoiala falser. Cu cat devine
mai mult stiinta, poesia devine mai putin arta.
Adevarata poesie se sufoca In impasul didacticismului.
Tipul poesiei simbolice ramane Inteacestea malt
mai valid, pentru ca nu provoaca in crceiasi masura
mutatia atitudinii contemplative in atitudine de cunoa-
,tere. Cine citeste pe Faust" sau pe Cain", Prome-
2) Fr. Schlegel, Athenaeumsfragmente fn ed. cit. pg. 72.
3) Cp. R. Haym, Die romantisthe Schule, pg, '753.