VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

170
reuseste sec salveze certitudinecr cu privhe la filnta
spiritului. Este gradul cel mai inalt de spiritualitate
la care a putut ajunge omul vreodateie acela In care
acceptemd toate alternativele, se izoleaz5 si se resimte
opus si superior realului. Descartes, scrie Valéry,
se inchide impreuna cu Intreghnea atentiei si
uzeazet, in mijlocul povestirii vietei sale, de posibtlul
care se gäseste in el. Ace las om care streibettea
lumna si se rasboia ca amator, se intoarce deodater
in cadrul prezentei si trupului sent si relativizeazei intreg
sistemul referintelor si cerlitudinilor noastre comune;
el se face altul, intocmcd ccr acela care dormind
printr'o brusca miscare iesitei din visul sem, altereazet,
transcendei acest vis si 11 transform:I In vis calificat
ca ature. El opune omului, fiinta. Dar a distinge fiinta
In om si a o face atat de hoterrit, a &luta o certitudine
de grad superior printr'un fel de procedura extraordinarel",
acestea sunt primele semne ale unei Masotti".
Ceiace i-a reusit lui Descartes, nu reuseste spintului
totdecruna. Liberul joc al spiritului In domenful
posibilului inceteazet uneori subit si, in aceastei dezolantet
stare de imobilitate, el recunoctste influenta realului
ajuns la o predorninanta care coveaseste spiritul,
Ceeace este se nidica si copleseste tot cseace polite
O. Atunci inceteazec omul a se concepe ca spirit, Incepeuid
a se resimti ca materie. Este obsesia persoanei
de a se intui ca un trup, drept ceva vecinic identic
cu sine s't in ueputinrec de a deveni vreodata altul.
Iatet inset ca trupul insusi, pentru a se mantui din
aceaster obsesie, aspirei la condilia spiritului: dansem.d,
el isi corecteath permanenta prin activitate. Asa ne
lermureste Socrates, privind jocul minunat al dansatoarei
Athikté: later cum corpul care este csecrce este,
nu se mai poate contine in intinderel Unde &el se aseze?
Ce sei deviner? Acest unul vrea set se joace de-a