VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

94
Elementele heraklitiene ale operii lui Goethe pot fi.
-indentificate deopotriver in legetturei cu viziunea sa religioasa,
cu_ teoriile sale stiintifice si cu unele din
-punctele moralei sale. Trcrnscendentalismul crestin. n'a.
putut cuceri in deobste adeziunea lui Goethe. Panreismul
spinozist Ii vorbise mai puternic ince"( din accle
zile ale lineretii sale, de care :si aminteste in Dichtund
und Wahrheit" (IV, 16). Credinta intfun Dumnezeu
irnanent naturii rezultel oarecum din experien-
-tele sale de poet. Darul sau poetic era attat de firesc
si. spontan, incat el nu putea crede cel acest principiu
spiritual al creatiei ar putea fi ceva deosebit de =-
Aura. Puterea inspiratiei sale socotea Goethe a o de-
-tine dela naturei, dupei cum certre naturer se indreptau
privirile sale. Ambele motive sunt notate in Dichtung
und Wahrheit": Ajunsesem se't consider ca naturei talentul
poetic care 'se gasia in mine, cu atert mai mult;
cu cat obiectul acestui talent eram inclinat a-1 vedea
In natura exterioarer". Panteismul spinozist nu ne apare
astfel in aceste pagini ale amintirii, ca un sistem filosofic
adoptat pentru motive savante, ci ca un fel de
a intelege lumea ceitre care Goethe se simtea atras
prin afirmatiile unei constitutii morale care nu 39 intuia
niciodater desdoitei din naturer. Experienta intuna
din care se desvoltei trancendentalismul este totdeauna
a unui om care se gaseste in opozitie si in conflict cu
restul naturii. Dar o astf el de trelire nu face parte din
cercul experientólor lui Goeihe, om prin excelenter firesc,
spontan si sensual. In privirile unui astfel de
om, lumea nu se constitue ca un ansamblu de planun
dispuse
succesiv in adancime. Dincolo de planul
sensorial al realitellii, un astfel de om flu poate
presupune un plan spiritual. Natura n'are nici sambure,
nici coajei, exclamei Goethe, ea este totul din-
Vodatei" :