VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

e9
-find, lumea inteleaser ca o Creatie a lui Dumnezeu, nti
mai avea nevoe de miscarea menitei s'o apropie de niste
-tinte care n'ar fi fost realizate de puterea infinitâ i
perfectet a Divinitectii, chiar din primul moment al creatiei.
Pentru cugetcrrea tipicet a Evului-Mediu, lumea
cea adeverrater, care apare ratiunii, era asa dar fercutei.
din acele universalia, esentele eterne i imuabile ale
lucrurilor. Se intelege cä fatet de aceastei lume deplin
Inchegatd, Dumnezeu nu putea fi inteles altfel dead
zemetnandu-i exterior. Viziunea eleaticei a lumii a primit
deci sprijinul pietàii crestine, afirmelnd un Dum-
-nezeu transcendent creatiei. Incadrat In aceste rosturi
mesdruncinate ale lumii, se Intelege apoi cet individului
nu-i reimetnea puterea eficcrce de a-si cioi singur
soarta. Resenanarea si contemplatia in mijlocul unei
lumi in care ne este dat numcd sä ne tretim lotul piesscris
in armonia cosmica, este concluzia eticer a ccnceptiei
eleatice, trasei mai cu seama de stoicismul
antic.
Conceptia heraklitianei afirmei inteacestea un uni-
-vers in vecinicet devenire si, duper cum trebue ser adeiuigerm
indater, infinit. Ambele aceste idei apar deodatal
in timpul Renacterii. Un om ca Nicolaus Cusanus a
avut in acelcrsi timp ideia universului ca proces si a
infiniterfii
lui. Universul, rationct Cusanus, nu poate fi
limitat, ceici crtunci ar mai trebui set existe ceva In afa-
-ret de el si n'ar mai fi univers. Universul trebue set fie
deci Infinit. Universul este apoi desfelsurarecr opozitiibor
care se gelseau intrunite In unitatea divinet. Pentru
o
desemna acest proces, Cuscmus intrebuinta termenul
de explicatio, dar si pe acela foarte caracteristic si
modern. de evolutio. Intelegerea lumii ca proces a avut
-nevoe pernei a se statornici definitiv de acea conctiinta
de sine a omenirii In timp, care n'cr devenit posibild
-dead odatei cu receptarea activei a culturii antice In
-timpul Renacterii. Comparatia lumii celei noui cu lu