VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

23C
inferioare si perfectiunea lui genialet, o simpler expresie
a unei vitalitetti mai puternice si mai bogate, omul
clasic mentinea raportul reisturnat, socotind cer panel
in ultimul ametnunt cd complexiunii lui fizice, in glezncr
piciorului care calcer frumos, strerbate ceva din Iona
armonioasei cr spiritului. Pentru omul clasic nu valorcr
astfel principiul pe care 11 regersim in intreaga icoaner
stiintificer a lumii moderne, potrivit cecruia inferiorur
determiner si explicei superiorul. Universul omului
clasic era dominai de spirit. Din aceaster priciner, sfortarea
de Intelegere cr lumii, nu consta pentru omit
clasic inter) coborire in straturile inferioare ale areatier,
ci intr'un elan de ridicare pettier la principiul ei
sp:ritual. Omului modern de stiintet i se awe curajul,,
adevarului, adicer puterea de a infrunta desvalluirecr
raportului de forte inferioare, din care se consmue
orice ideal uman, forta de a suporta spulborarea reprezenteirii
care retmerne pentru el o simpler iluzie spiritualister.
In locul curajulut adeverrului, cercetedortn
clasic avea nevoie de starea de pregertiro interioarer
a entuziasmului etic si religios.
Participarea la spiritul universal dat omului clasic
o alter Inciruire si anume aceea a unitertil. Actiunea spiritului
este, in adevetr, prin excelenta unificatoare. In
varietatea si dispersiunecr sens'bilului, splri4ul introduce
virtutecr unitäjii. Unitatea inseamnet Inset, mai intaii,
grupare si linistiter armonizare a elementelor si energiilor
sufletesti. Aceaster grupare este determinatal de un
anumit fel ireductibil al persoanei, de natural sa particularer.
Pentru interia caret in etica aristotelicicmer, apare
norunea originalitertii omului (physis), pe care
apoi deprinderea o desvolter si realizeazd. Fatter de
mimic altceva flu simte arecul o Impotrivire mai mare
ca fatal de dispers:unea persoanei, de multiplicitateaanarhica
a actelor, de ceeace in limbajul filosofilor
sf