VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

73
spiritului decat din pricina acelei comunicari mai adanci
a lor, care rameme de altfel Mira- nicio influenta
cat priveste formele lor particulare de manifestare. Dar
desi interpretarea filosoficer a poesiei nu-si poate propune
decal mutatia intuitiilor in idei, ea si-a depasit
adeseori programul ei, considerand poesia ca pe operele
filosofiei, adica in acelasi chip ca pe aiite lucrari
al caror ccrracter ar proveni din continutul lor
intelectual. Cine isi crtribue deci sarcina de a distinge
varietatile interpretarii filosofice a poesiei, are de Indepeatat,
in primul rand, mai multe erori. Unele din
ele foarte vechi si foarte durabile.
Prime le incercari de interpretare filosofica a poesiei
le intampindm la filosofii si criticii literari ai Antichitatii
grecesti in legatura cu poemele lui Horner. 0 idee
necontenit relucrta a Antichttertii a fost' aceea de
o
gäsi sensul mai add= al poemelor, ceeace cu ter-
-menul propriu grec se numea hyponoia. Inca din sec.
al V-lea a. Chr. filosoful Anaxagora credea a putea
deslusi in poemele homerice felurite alegorii ale vir-
-tutii sau dreptatii. Metoda se raspandi in cercul scola-
Tibor lui i unul dintre acestia, Metrodoros din Lampsacos,
talmaci toate legendele homerice ca pe niste
alegorii fizice, adica in legatura cu substantele si for-
*tele naturii1). In vremea liii Platon, dupa cum aflar&
dinteo insemnare a Republicei", intelegerea eposurilor
homerice, ca niste alegorii, era foarte rerspandita.
Platon se comporta inset cu tot scepticismul fater de incercarea
de a nu vedea in Homer decat pe ganditorul
care isi figureazd concret ideile. Ademcul lui instinct
poetic 11 tinea departe de abuzul unei astfel de interpretari
si de falsa si intelectualista notiune a poesiei,
1) Diogene Laerce, Vies, Doctrines et Sentences des philo