VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

21
nimic artei. Concluzie cu atat mai ciudata, sub pana
unui Schelling, cu cat tocmai marile lui scrieri meta-
Rex% contin un element vizionar si constructiv, pe care
nu-1 putem intelege decat ca o impietare a punctului
de vedere artistic In lucrarea speculativa a filosofiei.
Dar contributia romantica mai sufere de Inca un
neajuns. Ne putem intreba, In adevar, ce explica deopotriva
existenta a filosofiei si artei In cultura umana,
cand si una si alta poarta acelasi cuprins si Indeplinesc
aceiasi functiune? Toti marii filosofi romantici
socotesc cä absolutul se . exprima deopotriva prin filosofie
si arta, ca aceste cloud organe emit aceleasi sunete
si slujesc aceleiasi cauze. De ce dar aceasta
xeduplicare? Ce imprejurare poate sa explice faptul ca
spiritul in actiunea lui de cuprindere a absolutului
urmeazd doua cai, cand una singura i-ar fi fost deajuns?
Nu cumva una din aceste cai a fost din capul
locului sau a devenit cu timpul inutild? Cercetarea romantica
a ajuns In cele din urma la acest rezultat.
Dealtfel Inca din veacul al XVIII-lea, filosoful italian
Giambattista Vico aratase ca prima forma a spiritului
omenesc avea un caracter poetic!. La scienza nuova"
vorbeste nu numai de o metafizica poetica, dar si de
o logica,o morald, o economie, o politicä, o fizica, o
asnonomie, o cronologie si o geografie poetica. Urmeaza
de aci, nu numai ca adevarata epoca de glorie
a poesiei trebue cautata catre inceputurile societatilca
omenesti, Inainte de aparitia inteligentii abstracte, dar
si
ca odata cu aceasta, functiunea poetica a spirituhn
a intrat intr'un declin iremediabil.
Acest mod de a intelege raportul istoric dintre poesie
si filosofie a fost adoptat mai tarziu de Hegel.
Pentru 'fflosoful german, arta, religia si filosofia au
acelasi continut, In timp ce forma manifestarii lor este
in fiecare caz alta. Prin preocuparea ei de adevar,
ca obiect absolut al constiintei observa Hegel