VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

205
-ca ea isgoneste pasivitatea. Aceasta explica de ce
se obisnueste a se atribui artistului cea mai mare
sensibilitate sau pasionalitate si cea mai mare insensibilithte
sau senintitate olimpica. Cele cloud calificafive
se pot concilia pentrucei nu desemneaza acelasi
-obiect. Sensibilitatea, pasionalitatea se raporta la bogata
mcrterie pe care artistul o absoarbe In. organismul
sau psihic ; insensibilitatea, seninatatea se raporta
la forma cu care el subjuga si domina tumultul
sensational si pasional".
Teoria artei ca intuitie si expresie, ca activitate or-
-ganizatoare a impresiilor pasive, cu un cuvant ca
-forma, relua 6 veche idee si chiar propria formula a
lui Fr. de Sanctis ; dupa cum intuitict considerata ca
.o treapta anterioara cunostintei conceptuale, In procesul
teoretic al spiritului, relua unul din motivele filosofiei
lui Vico. In adevar, conceptul presupune intuitia,
cad generalitatea lui este elaborata din materia
cunostintei lucrurilor individucrle. Aceasta ante-
Tioritate ideala a cunostintei intuitive In desfasurarea
teoretica a spiritului, Vico a interpretato Insa In sensul
unei succesiuni istorice efective, facand sa urmeze
fazei poetice" a omenirii, faza sa filosofica".
In realitate, omenirea a cunoscut totdeauna intuitiv
si abstract, s'a mcmifestcrt totdeaunct si deopotriva poetic
si filosofic ti conditionarea momentului teoretic prin
cel intuitiv s'a produs i'n interiorul oricareia din fazele
vietil sale istorice. Aceasta Imprejurare a tinut s'o
puna la punct Croce In monografia pe care a consacrat-o
mai tarziu marelui sau inaintas napolitan.
Mai Insemnate poate deceit aceasta varietate a motivului
vician, sunt Insa concluziile pe care le scoctte
Croce din postulatul fundamental al artei ca intuitie,
adicei drept cunost:nta a individualului si drept expre-