VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

248
ca si materia eterica trece prin mai multe forme. Alcatuirea
aceasta n'a devenit Insa o stea durabila i trecatoarea
ei 1njghebare s'a risipit. Profesorul Heinrich
Schmidt, din referatul caruia 1mprumut aceste felurite
date interesand istoria astronomiei, are dreptate sa observe
ca in vederile lui Tycho Brahe apare pentru
Intaia oara In timpurile moderne ideia evolutionist& In
cosmologie ci, In acelaci timp, geniul mcrrelui astronom
atinge gandul selectiunii cosmice pe care, dupa Darwin,
abia Charles du Prel trebuia sa-1 reia i sa-1 desvolte".
Fenomenul aparitiei unei stele noi se repeta In 1600
1604. Kepler care 11 observa cu cea mai mare atentie,
panä la disparitia lui, opineaza ca astronomii s'au
gasil poate in fata unui act de creatie divina, dar cum
ipotezele mfstice tiebuesc excluse atata timp cat cele
ctiintifice nu sunt istovite, este Indemnat "sa admit& o
nebuloasä cereasca, existent& pretutindeni In spatiul
cosm!c, nu numai in Calea lactee si care, prin condensare,
poate produce din cand In cand astre noi. Ideia
nebuloasei ceresii a fost una din cele mai lecunde In
istoria cosmologiei. Descartes o adopta atunci cand
expl!ca aparitia corpurilor ceresti prin vartejuri produse
In materia universal& Aceiasi idee se regaseste
lcc baza Indrasnetei 1ncercari de a reconstitui istoria
natural& a cerului, pe care Kant o 1ntreprinde In 1755
si Laplace o repel& feud Ea fi cunoscut teoria kcmtiana,
In 1796. Impotriva lui Newton, Kant observa ca
armonia cereasca n'a putut iedi gata facuta din. mana
lui Dumnezeu. Dumnezeu va fi creiat numai materia
primitiva, raspandita haotic In spatiu, formele pe care
aceasta le va fi luat in mana si raporturile pe care acestea
continua sa le intretie, rezultand exclusiv din
propriile legi meccmice ale materiei.
Ideia newtonian-leibnizeana a armoniei prestabilite
primeste o puternica lovitur& prin teoria lui Kant. Ar-
qi