VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

240
ma pacificarea, eliminarea contrazicerilor si a conflictelor.
Asupra acestor lucruri mi se pare cei acordul punctelor
de vedere poate fi stabilit cu destula usurinte.
Nu voi insista deal. Inteo problema a carei solutie mi
se pare azi larg impatesita. Mai folositor este se facem
o observatie, relative la o Imprejurare mai ascunsa,
mai rareori pusei in lumina, dar a carei valoare
teoretice si practice nu cred &I poate fi nesocotite.
Ide la unitatii", sub categoria ceireia modernii
aduc si adeverul si binele si frumosul, este o ideie de
prevenient:a esteticei, un vechiu rezultcrt al oamenilor
care au reflectcrt asupra frumusetii. Pentru a o regasi
in momentul de splendocrre cal nasterii ei, trebue ser
coborim cu mintecc in trecut panel la vechii Grecf, la
chipul cum si-cru organizat ei reprezenterile lor despre
lurne.
Inainte de Greci, la diferitele popoare ale Orientului,
cunostinta parcursese diferite sectoare ale lumii.
fare ca gandul totalitätii lor unitare se se fi format cu
energie si claritate. Rezultatul acesta a fost una, din
marile victorii ale spiritului grec. Printr'un concurs de
imprejureiri pe care ne-ar fi greu sec-1 lemurim acum,
dar care alcatueste o taind mareata si delicate, Grecii
au fost cel dintedu popor care a ajuns a cunoaste
nu numai fragmente din univers, dar si universul ca
intreg, imensa si bine ordonata structure a tuturar lucrurilor
laolaltec, armonia lor integralei. Acestei totaliterti
i-au dat Grecii numele de cosmos", un cuvemt
care, in chip foarte caracteristic, deseneaza si realitatea
frumoase, frumusetea lumii. Cosmosul egte nu
numai totalitatea lucrurilor, dar si armonia lor desevercitei.
Timp de mai multe sute de ani, cat a durat
streducirect ei, vechea culture( clasice a fost caleuzita
de ideia cosmosului. $tiinta veche nu era altceva de-