VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

53
Teoreticieni cxi vietii religioase ca Grandmaison, Mazechal
sau Sharp au pus bine in lumina analogiile
dintre inspiratie i intuilia misted a prezentei divine.
Bremond crede acum a putea inversa procedeul, factind
din poesie o former speciald in sf era mai larger a vietii
religioase. Si aceasta cu atat mai bune motive cu cat
indrturiile misticilor prezintd o bogaille de detalii, o profunzime
a inspiratiei pe care rare ofi o manifest& märturiile
poetilor 8). Intelegerea poesiei ea o formd a misticei
ne duce departe de etapa romanticat in care Victor
Hugo afirma: cine spune poesie spune filosofie si lumind"
9). Conceptia lui Bremond nu este Insd tot atilt
de excesivd ca aceea a poesiei filosofice", pe care,
in ritmul dialectic al temelor, trebuia s'o fnlocuiascd?
Rdspunsul afirmativ la aceastd Intrebare n'a Intdrziat
sd crpard. Caci existd o poesie religioasd", dupd cum
existd o poesie filosoficd". Existd adicd o poesie care
foloseste motive ale vietii religioase, de pildd vechile
imnuri ale unui Thomas de Celano sau Jacopone da
Todi. Exeitd apoi poeme care desvoltd simboluri ale
vietii religioase : Eloa" de Vigny sau La Fin de
Satan" a lui Hugo. Dar existd ei o poezie in care implicalile
ei absolute nu se traduc nici In formulFre filosoficd,
nici In formulare religioasd si nici in simboluri
care semnificd experiente din aceste cloud regimuri.
Fiorul pe care aceastd poesie fl decatuseazd nu
are altd legaturd cu viata religioasd deceit aceea care
rezultd din faptul cd ambele se ridica din aceiasi rd-
&mind absolutd. Existd o analogie, scrie J. Segond,
intre puterile sufletului care se exprimd prin poesia
purd si acele ale vietii religioase imediate"") In acelas
fel, Pietro Mignosi, un gernditor italian dA inspiratie
ccrtolicd, foarte legat de gcandirea lui Bremond,
8) H. Bremond. Prière et poesie. 1926, pg, 86 urmi
9) V. Hugo, op. ea. pg. 94.
10) J. Segond, L'Whétique du sentiment, 1927. pg 132.