VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

219
de serviciu militar", dupa cum observa el. Stiinta 1-a
recdstigat Irma curand. Totusi ca membru al senatului
Italian, Croce continua sa-si spun& din ctind in
acrid cuvantul salt independent si plin de autori'ale.
Ultima decada ne-a adus studiile lui Croce despre
Dante si Goethe, despre Shakespeare, Ariost si Corneille,
apoi o seamd de articole despre principalii poeti
ttalieni si straini din veacul al XIX-lea. Aceasta indelungata
meditate asupra poetilor si operelor lor, 1-a
tacut pe Croce sa-si revizuiasca si sa-si completeze
ideile sale cu privire la arta si la critca ei. Inca din
1908, ideile cuprinse in Estetica" sa nu-1 mai satisfaceau
deplin. La aceasta data si cu prilejul comunicarii
citite la Congresul de filosofie din Heidelberg
(publicata apoi sub titlul Intuitia pura si caracterul Uric
al artei"), Croce arata ca ceeace tine laolalta elementele
intuitiei este lirismul sufletului artistului, temperamentul,
personalitatea sa. Coherenta, unitatea si
adevarul unei opere rezulta din forta si originalitatea
lirismului care o strabate. Crif ca artistica, chemata
sa ne spuna cicica ne gasim in fata unei adevarate
opere sau nu, va trebui deci sal surprinda si sa descrie
unitatea r rismului care o inspira. Unui artist,
scrie Croce nu i se cere sa pund temei pe fapte realesau
pe cugetari sau sec producer impresie cu bogalia
extraordinara a imaginatei sale; ceeace trebuie set se
pretinda unui artist este set aiba o personalitate la tresarirea
careia sufletul ascultatorului set princla ar:pi.
0 personalitate care sa fie in cazul acestcx fiind
exclusa semnificatia morald un suflet vesel sau posac,
entuziast sau neincrezator, sentmental eau sarcastic,
blajin sau batjocoritor: dar un suflet. Preocuparea
de capetenie a criticei de arta pare cd consta In
a determina daca exista o personalitate in opera de
arta qi care e acea personalitate. 0 opera gresita e o