VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

183
lei teicerj care mascara singurdtatea noastrd fatal&
Singurdtatea rezultd prin urmare si din neputinta de
a ne comunica. Asa se plange sculptorul Algenor In
memorialul Laus Daedali": Nu sunt atdtea gesturi pi
atdtea mdsti, cede ganduri si cate pertimi se sbcrt In
not. Va trebui deci sii dam acelasi gest si aceeasi
mascd unor miscdri si atitudini diferite ale sufletului".
Nici limbajul de cuvinte pe care II intrebuinteazd poelii
lirici si tragici nu este mai apt pentru a exprima
viata interioard. Limbajul este in adevelr elaborat in
vicrta sociald; el silueste gandul ser intre in niste tipare
comune intregei colectivitäti si, prin urmare, este impropriu
revelatiei strict personale a fiecdruia dintre
membri ei. Nu silim nol ocae ciandul nostru. se intreabd
Algenor, Isd semene cu al oamenilor celorlaltl,
ca sd-1 Inteleagd si ei? 81 dacd se aseameind cu al
lor, fntru cat mai e al nostru si la ce bun ser ne mai
chinuim sd-1 spunem? Iar de nu e ca gandul camenilor
celor multi, cine sd-1 Inteleagd si de ce ne-am
mai chinuit sd-I spunem?". 0 asemenea dureroasa aspiralie
catre inefabil strabate din multe pagini ale lul
Parvan.
Din -constiinta singurdtatii omului fn lume s'a ndscut
txagedia greceascd. Odatd cu primele palpairi ale determinismului
universal, In forma imanentista si dialecticei
proprie unei anumite gandiri grecesti, omul Intelese
cd vieata sa este prinsd In miscarea generald
a Cosmosului si subjugate( ei. Divinitatea unica, neapropfabild
simturilor noastre greoaie, existent& fn
sine si prin sine ne emaneazd si pe nol, ca suflet,
cum emaneazd ca forme In sine, toctte imaginile pieritoare
care sunt obiectele lumii acesteia. Dar si cet
ce cdutau Fericlrea si cei ce cautau Intelepciunea au
vdzut limpede di nu partea, care e omul, ci totul, care
e Cosmosul, on Divinitatea imanenta lui, hotardste.