VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

More documents

Recommendations

Info

70 musetea scrisului filosofic nu poate set rezulte decat dintr'o justa adaptare a mijloacelor lui la scopurile pe care le urmare*te. Frumusetea scrisului filosofic ntr este de ordinul sensibilitâjii, ci al abstrcrctiunii. Abuzul imaginatiei qi al sensibilitatii in. fiosofie Impresioneaza ca o Upset de stil, ca un defect de gust. Trebue sa constatam ca solutia care se impune in.. problema filosofiei ca poesie, nu este absolut simetried cu aceea pe care a trebuit s'o crdoptam in chestiunea poesiei filosofice. Caci pe cand poesia ni s'cr dovedit ca poate atinge, in directia arirehendarii absolutului, intuitii1e cele mai inalte, Muer sa Imprumuie continuturile abstracte ale fiosofiei, aceasta din urma, In formele ei mai evoluate, nu se poate lipsi cu totul de ajutorul poesiei. Putem concepe o poesie fara filosofie, dar nu pi o filosofie fara poesie, deqi nu In sensul mai totdeauna radical al romanticilor i al epigonilor lor Aceasta stare de lucruri provine poate din faptul ca poesia pune in miscare energii mai spontane qi mai primitive ale sufletului. Fara sa credem, impreuna cu Vico sau Hegel, ca poesia este o forma inferioara qi anterioara a spiritului, menita sa fie depasita prin reflectie filosofica, socotim totu*i ca ea intereseaza functiuni mai spontane ale lui. Spontaneitate qi inferioritate nu sunt nici decum termeni sinonimi. Spontanetatea unor functiuni nu spune nimic cat priveqte rcmgul valotii lor. Valoarea poesiei este foarte mare, rolul ei in viata sufleteasca este covarqitor, dar energiile care o produc fac parte din randul facultatilor care nu cer vreun exercitiu pregatitor. Gandirea: filosofica este Irma o functiune laborioasa, procedand prin mediatii succesive, incat manifestarile ei nu se pot lipsi de fortele care se gasesc, pentru a spune astfel, mai la indemana spiritului. Astfel se face ca re-
71 tice ale spiritului 0 ca In munca de cucerire a adeva-zului, actiunile care deriver din aceasta din urma devilt mijloace de care cugetatorii cei mai exacti nu se pot niciodata lipsi. Exista deci o poesie fara filosofe, dar nu gi o filosofie Fara poesie. 0 constatare care nu legitimeaza intru nimic abuzul liric in operele unora dinrre ganditorii mai ncui,un abuz care nu apare totdeauna din nevoia de a intaladia sau de a extinde raza de actiune a instrumentului filosofic, ci din.. aceea de a ascunde lipsa lui de preciziune 0 de eficacitate. Filosoful care in loc de a desfequra efortur consecvent 0 mister al cunocr0erii, prefera sa inchipue qi sa cante, afirma odata cu aceasta un profund scepticism cat prive0e valoarea /specified a contributiei lui 0 legitimeaza neincrederea cu care i se laspunde papa la urma.
Page 1 and 2:
TUDOR VIANU FILOSOFIE §i POES1E -
Page 3 and 4:
PREF AT A Am Intrunit in volumul de
Page 5 and 6:
INTRODUCERE RELIGIA, FILOSOFIA $1 A
Page 7 and 8:
11 xeascd In propria ei maretie. Af
Page 9 and 10:
13 lor, ele au trebuit se( se adapt
Page 11 and 12:
15 la cunostinta coordonatbare a fe
Page 13 and 14:
17 atunci cand niciun. element conc
Page 15 and 16: a frumusetii cu adevarul, mi se par
Page 17 and 18: 21 nimic artei. Concluzie cu atat m
Page 19 and 20: 23 mai deplina de sine, arta sa pia
Page 21 and 22: 25 Muza este geloaser; ea are memdr
Page 23 and 24: 27 se gaseste modilicat6 prin contr
Page 25 and 26: POESIE SI MITOLOGIE Am aratat ca In
Page 27 and 28: 31 Caci, dupd noua docrind a ideali
Page 29 and 30: 33 cu un rol de seama in sistemul f
Page 31 and 32: 35 spiritul felurit al mitologiei p
Page 33 and 34: 37 logle der alten Völker" (4 vol
Page 35 and 36: 39 respective, miscarea general& cr
Page 37 and 38: 41 o functiune a vietii, nu a cunoc
Page 39 and 40: - 43 chei fantazii mitice, facultat
Page 41 and 42: 45 pieta si mai adancita a caracter
Page 43 and 44: 47 poetica a secundat la Guyau teor
Page 45 and 46: 49 - theu desleintuit" al lui Shell
Page 47 and 48: 51 ..rilor didactice. Chiar intfun
Page 49 and 50: 53 Teoreticieni cxi vietii religioa
Page 51 and 52: cupase cu poesia filosofica, preciz
Page 53 and 54: 57 dobandesc Insd ele numai atunci
Page 55 and 56: FILOSOFIA CA POESIE Multiplicitatea
Page 57 and 58: 61 reprezenta legaturile dintre ele
Page 59 and 60: 63 lor exacte ale naturii, s'a ruin
Page 61 and 62: 65 tre filosofie si poesie, in prac
Page 63 and 64: 67 poeticei ar fi adsvetrata cunogt
Page 65: 69 o imprejurare deosebita daca fol
Page 69 and 70: 73 spiritului decat din pricina ace
Page 71 and 72: 75 Fabius Fulgentius 2). Evul-Mediu
Page 73 and 74: 77 ca mitologiile sfaresc in alegor
Page 75 and 76: 79 zicii sau stiintei, etc. Din ace
Page 77 and 78: 81 rea unor notiuni, apdrute In sfe
Page 79 and 80: 113 In curs de desfasurare si unde
Page 81 and 82: FILOSOFI I POET(
Page 83 and 84: 88 clitetti, cdnd concentrate( in s
Page 85 and 86: 90 mea veche ducea neapeacrt la con
Page 87 and 88: 92 -cm putut recunoaste semnele une
Page 89 and 90: 94 Elementele heraklitiene ale oper
Page 91 and 92: 96 - Dumnezeu interior creatiei est
Page 93 and 94: 98 raid. Din etica herakliticmd se
Page 95 and 96: 11,0 din acesti factori exteriori,
Page 97 and 98: 102 apare abia in Ifigenia, sfernta
Page 99 and 100: 104 rile lui Goethe, tintind totusi
Page 101 and 102: FAUST SI CIVILIZATIA MODERNA Creato
Page 103 and 104: 108 putin o idee despre dansul cu a
Page 105 and 106: 110 Aceste replici nu au mai niciod
Page 107 and 108: 112 jurdri, era jucatei fie de arti
Page 109 and 110: I 14 certre ceruri, printr'o lume d
Page 111 and 112: 116 damus. 0. Walzel (Von Gbislesle
Page 113 and 114: - 11t3 spiritul straluminand prin s
Page 115 and 116: 120 o nouet cetate, a executat un g
Page 117 and 118:
IDEILE Lill GOETHE DESPRE ARTA Prie
Page 119 and 120:
124 ale cdrui scrieri sistematice,
Page 121 and 122:
126 ci oarecum eqenta ei tipica, de
Page 123 and 124:
128 Si totusi nu putem spune cä es
Page 125 and 126:
130 insusiri mai rare este probabil
Page 127 and 128:
132 hotartre este o revolutionare a
Page 129 and 130:
134 te. De mai multe ori a vestejit
Page 131 and 132:
136 a iubirii de viater fdrer sensu
Page 133 and 134:
FR. NIETZSCHE SI FILOSOFIA CA FORMA
Page 135 and 136:
140 tiv executer Descartes atunci c
Page 137 and 138:
142 Gordian pentru a ajunge in Pers
Page 139 and 140:
144 sofla lui Schopenhauer nu cucer
Page 141 and 142:
146 plati obolul sau catre patrie c
Page 143 and 144:
148 izolatec a gemdirii, la adetpos
Page 145 and 146:
150 solutul qi eternul, nu o va des
Page 147 and 148:
152 definitiva dintre cei doui prie
Page 149 and 150:
154 urmeze dupe( doi ani, Der Urspr
Page 151 and 152:
156 duri trebue set recunoaqtem In
Page 153 and 154:
158 Elisabeth Förster, care In ace
Page 155 and 156:
160 vreme dateaza fragmentele care
Page 157 and 158:
162 starea de fervoare care se ascn
Page 159 and 160:
169 lungea, prin ultimile ei consec
Page 161 and 162:
PAUL VALERY SI NEOCLASICISMUL Vorbi
Page 163 and 164:
168 cine se opreste 0 se apasd In m
Page 165 and 166:
170 reuseste sec salveze certitudin
Page 167 and 168:
-- 172 ale acestui nou ideal de art
Page 169 and 170:
174 constiente, In care spiritul Is
Page 171 and 172:
176 deelor de expcmsiune ale German
Page 173 and 174:
178 preocupa numai cercurile raspun
Page 175 and 176:
180 un material qi a caqtigat o ati
Page 177 and 178:
182 descris Parvan procesul acestei
Page 179 and 180:
184 Legile duper care traeste acest
Page 181 and 182:
186 vitatii .cu once pret, a sforta
Page 183 and 184:
188 al ritmului.ei". Nu numai pentr
Page 185 and 186:
190 Patriei, el evoacer astfel moar
Page 187 and 188:
192 - practicer alege si precizeazd
Page 189 and 190:
;94 ceva. Aceastei atitudine este v
Page 191 and 192:
196 mire. Este necesar deci a spune
Page 193 and 194:
198 leabila In mainile ei. La ce bu
Page 195 and 196:
BENEDETTO CROCE Benedetto Croce est
Page 197 and 198:
202 Intru totul studiului si medita
Page 199 and 200:
204 poletane" (publicata In 1919, c
Page 201 and 202:
205 -ca ea isgoneste pasivitatea. A
Page 203 and 204:
208 verse si unite; ele coincid pri
Page 205 and 206:
210 Croce a fost trezita si orieNat
Page 207 and 208:
212 -- gdndim la faptele pe care le
Page 209 and 210:
219 fate( de toate aceste pareri, e
Page 211 and 212:
216 de altfel accentul oportun pe a
Page 213 and 214:
218 natie de a pune In lumina valoa
Page 215 and 216:
220 ,oper& incoherenta- o opera adi
Page 217 and 218:
222 tinsel cunostinta a vietei isto
Page 219 and 220:
IDEALUL CLASIC AL OMULUI Cine incea
Page 221 and 222:
, 227 crlunge la ultimo:" lui expre
Page 223 and 224:
229 dintev pozitie transcendent& na
Page 225 and 226:
231 se numeste polypragmosyne. Unit
Page 227 and 228:
233 masura lnteleptului In icoana c
Page 229 and 230:
-- 235 progresivistd a vietii a inl
Page 231 and 232:
237 rile dorite de asuprire. lDimpo
Page 233 and 234:
- 239 luturoi timpurilor. Voi lasa
Page 235 and 236:
241 - cat speculatia asupra armonie
Page 237 and 238:
243 puterea omului i stävileste sf
Page 239 and 240:
SEMNIFICATIA FILOSOFICA A ARTEI Des
Page 241 and 242:
247 = ton, nu s'ar fi produs, repre
Page 243 and 244:
249 laonia universald nu este pentr
Page 245 and 246:
251 scutitet de luptele si infreing
Page 247 and 248:
253 singure actiuni, In Intelesul d
Page 249 and 250:
255 la perspective misticei a canoa
Page 251 and 252:
257 tectii, muzicienii, poetii qi a
Page 253 and 254:
259 einitate; numai pe aceste le in
Page 255 and 256:
261 care oamenii au alcatuit primel
Page 257 and 258:
26A cine stie WI Inteleagd cd In ar
Page 259 and 260:
TABLA DE MATERII I=I Pag. PREFATA 5
Page 261 and 262:
PUBLICATIILE CASEI COALELOR 1942-19
Page 263:
1 EXECLITIA. _ Institutut de Arte G
show all

VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?