VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

241 -
cat speculatia asupra armoniei dintre lucruri, asupra
raporturilor secrete care le Inrudesc si le leaga. Scopul
de viata al inteleptului era obtinerea armoniei
launtrice san recunoasterea rostului fiecaruia In ansamblul
armonios al lumii, pe care urmeaza sa-1 indeplinim,
cand e nevoe cu resemnare, dar totdeauna
cu pietate, cu adducer inchinare pentru viata marelui
Tot care ne inglobeaza si ne conduce. Frumusetea aspectelor
particulare ale lumii nu era nici ea altceva
dead unitate In varietate, un reflex al unitatii supreme.
S'ar putea spune ca in toate silintele lor mai Inalte
de cultura, vechii greci cautau 01 regaseasca Cosmosul,
frumusetea lui. Este deci drept a spune ca In
experienta estetica s'au format criteriile de cultura ale
vecbilor Greci .
...Ale Grecilor si ale modernilor. Caci desi subiectivismul
modern socoteste ca aspiratia catre unitcrte
nu este imsa in miscare atat de structura obiectiva a
universului, cat de Intocmirea natural& a fiecaruia din
noi, vechiul resort estetic poate fi Inca recunoscut. Astazi
Inca preocuparea de frumusete este Motivul care
anima silintele de cultura ale celor mai nobili cl:ntre
noi. S'ar putea crede ca nu exista vreun om mai deparlat
de orice preocupare estetica decat savantul
modern care exploreaza fainele naturii, chipul in care
lucrurile se Inlantuesc In. domeniul limitat de experi-
..
ente, pe care investigatia sa il cutreera. Si cu toate
acestea, si In timpul cercetarii sale, dar mai cu seama
la sfarsitul ei, atunci cand ajunge scopul care n'a Incetat
sa-1 calauzeasca tot timpul, savantul simie ceva
d'n bucuria care rasplateste pe artist, bucuria lucrului
Inchegat, unificat, armonios. 0 under de incantare estetica
trece si prin sufletul Invatatului care se stradueste
sa gaseasc& adevarul. Tot astfel, omul de bine
este condus In toate actiunile lui de o preocupare es-