VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

139
ca un document caracterologic. Dar o maxima cci
aceea a lui Fichte mi se pare cet se poate crplica mai
de graba sistemelor cu bogate ramificatit etice. In tot
cazul, exista opere de cugetare care nu reclama dela
noi ziici actiunea de valorificare morala, nici raportarect
lor la niste experiente omenesti, al caror ecou
s'ar presupune ca exista in ele. Exist& opere filososofice
mai mult sau mai putin obiective, Inc& studiul
lor poate primi lumini din cunostinta vietii oamenilor
care le-au produs, nu insa si revelatii fundamentale
si
indispensabile.
S'ar parea deci ca sunt cloud tipuri de relatii intre
viata si opera filosofilor. Sunt filosofi a caror viata n'a
aspirat set fie altceva decat un cadru linistit in care
set se poata inscrie opera filosofarii. Astfel de ganditori.
marcheaza cu fiecare etapa a existentii lor o
retragere mai desavarsita din lume, o 1ndepartare
treptata a elementului dramatic din viata in avantagiul
cugetarii impersonale. Cad daca este adevarat ca
filosofia este o forma a yield, abatuta dela scopurile
ei obicinuite si afectata exclusiv finalitatii cunoasterii,
se intelege atunci de ce cuprinsul biologic, social si
moral cd existentii trebue sa se 1mputineze cat mai
mult in cctzul filosofilor. Pentru a isbuti cat mai bine
acea ravnird convertire a energiei vitale in energie de
cunoastere, multi filosofi au simtit nevoia sa dect yield
lor cat mai putine din obiectivele care misca In deobste
pe ceilalti oamerii. Inca din primele timpuri ale
gandirii moderne, un René Descartes ne ofera exemplul
unei astfel de simplificari a continutului de lialer
prin retragere din lume si discretiune. Pentru a realiza
acest realm de viata, filosofii de tipul lui Descartes
stint uneori Inclinati sa sacrifice ceva din rezultatete
gandirii pentru a pastra existentii lor, linistect indispensabila
operii reflectiunit. Un astfel de gest ilustra