VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

113
In curs de desfasurare si unde fizionomia generala a
epocei n'a dobEindit Inca trasaturi stabile si precise,
acolo unde unitatea de stil a culturii nu ni se vesteste
In termeni de o desavarsita limpezime, nici legaturile
dintre poesie si filosofie nu ne apar cu aceiasi claritate.
Neputrandu-le subordona aceluiasi stil unic, rela-
-liile dintre filosofia si poesia contimporana devin cu
totul imprecise. Metoda stilistica este deci mai mult un
instrument de investigatie istorica, decdt unul de cercetare
a creatiei contimporane si vii.
Oricare ar fi meritul metodelor filosofice amintite In.
cele din urma si netagaduitele lor avantagii fatal de
interpretarile alegorice ale celor vechi si fata de cele
simbolice ale romanticilor, ele nu sunt cu totul scutite
de unele neajunsuri. Atat criticii cari Inteleg operele
poetilor prin descoperirea atitudinilor tipice care
le sustin, cat si aceia care le interpreteaza subordonandu-le
unitatii stilistice a culturii respective, au ajung
sa puna in lumina decat ceeace este general in
ele. Aceste metode tipizeaza opera si lasa, In consecinta,
sa le scape ceeace este cu totul unic in ea. Mscute
din spiritul psihologiei moderne a structurilor si
din al istorismului, amintitele interpretari filosofice ale
poesiei nu isbutesc sa coboare pana la adancimea ei
Individual& Caci daca il Intelegem pe Goethe ca panleist
sentimental si pe Verlaine ca impresionist, nu yedem
Inca ce-i deosebeste de alti panteisti sau impresionisti
ai poesiei. Ba am spune chiar ca prin reliefarea
aspectelor tipice In operele poetilor, se ascunde
eeace le ramane propriu. Din aceasta pricina metodele
amintite sunt mai de grfaba indicate ca instillmente
ale istoriei literare, adica ale acelei ordine de
cercetari orientate catre cunoasterea unui grup de opere,
a unei scoale sau unui curent. Pentru critica monografica,
adevarata forma a criticei literare, adica
pentru aceea consacrata studiului unui singur poet sau