VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

49 -
theu desleintuit" al lui Shelley scrui Le Satyre" al lui
Hugo, nu ia cunostinta despre anumite vederi asupra
omului si a vietii, asa cum ar face-o strabatand Tratatul
despre pasiuni" al lui Descartes sau Etica" lui
Spinoza. Ideile care se degajeazer In cele din urma
din simbolurile poemelor amintite se formeaza In noi
asa cum se pot cristaliza din experientele vietii. Este
drept a spune apoi cei toate aceste poeme sunt depozitarele
unei Inl,elepciuni, nu ale unei doctrine. Set mai'
observe= ca tipurile de poesie pe care Incercam sa le
stabilim aci, nu apar mcd niciodata In forme cu totul
pure. Mai cu seamet meditatiile lirice ale romanticior
sunt rare ori libere de infiltratii didcrctice. Nici Lamartine,
nici Vigny, nici Hugo nu sunt totdectuna straini
de intentia de a Indoctrina. Un curent de didacticism,
provenit din mostenirea clasica, trece si prin marile lor
poeme.
Trebue, In fine, adaugat cet pentru a exprima continuturile
cele mai Inane ale spiritului, poesia n'are
nevoe sa formuleze o doctrina, asa cum face speta ei
filosofic-didactica, nici chiar set Intrebuinteze simboluri,
asa cum apar In celalalt tip distins de noi. Adevarata
poesie este purtatoarea unui sens universal, chiar
atunci cand nu-1 explicitecrza In formulare doctrinal&
si chiar cand nu-1 sugereaza printr'un simbol. Ridicemdu-se
din radacina absoluta a spiritului, poesia este o
manifestare parctlela cu filosofia. Ace Iasi continut spiritual
poate fi regasit si In una si In alta, Vara ca cea
dintedu sa-si asume chipul de exprimare al celei din
urma sau sa-1 impuna spiritului printr'un simbol concret.
Romanticii au afirmat uneori constiinta acestui
paralelism Astfel, Lamartine In a doua prefata a cubegenii
Premieres meditations poétiqups" exprima convingerea
fermi si nesguduita ca Dumnezeu este ultimul
cuvemt al tuturor lucrurilor si ca filosofiile, Intocmai Ca
posesia, nu sunt deceit manifestarile mai mult smi mai