VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

64
de mult datoreqte filosofia presocraticei a naturii liricel
grece0i din veacul al VII-lea qi al VI-lea. Sentimentul
naturii a precedat totdecruna cuno0inta naturii.
Un poet ca Alceu stet la origina curentului care produce
filosofia ionianet, duper cum entusiasmul pentru
naturet al lui Petrarca deschide calecr pe care vor
paqi maui cerceteitod ncrturali0i in Rencr0ere, un Leonardo,
Bruno, Cardcrno, Telesius, etc.5). Dacet inset
M. Frischeisen-Köhler nu se opre0e asupra acestor
imprejureiri, el trebue set recunoascer totu0 cet in erijarea
sistemelor lor, filosofii cru fäcut adeseori apet la
energii suf1ete0i care apartin in mod propriu poetilor.
Altfel nu s'ar explica faptul ca un sistem filosofic nu
este niciodatä produsul exclusiv al metodelor 0iintilice.
Constructia lui presupune afirmatii irationale a
unor valori, gesturi subiective de optiune intre mai
multe solutii posibile qi o lucrare de rotunjire 0 intregire
a totalului care sunt identice in esenta lor cu
actele fundamentale ale crecrtiei artistice 6). Filosofii
10 asociazer crpoi, duper cum matä mai departe Fr.-
Uhler, unele din facultatile specific poetice, cum ar
fi Intelegerect simpateticer a acelor realiterti irationale
care scaper prin plasa conceptelor logice. Ei recurg,
in fine, kt migoacele exprimenii poetice, oridecerteori
este vorba set facet sensibile temelicr vie cr conceptiei
pe care o reprezintet, valocrrea gi puterea de viatä cr
intuiliilor lor".
Cu aceasta atingem inset o alter laturer a problemei
fflosofiei ccr poesie". Cine parcurge fragmentele unui
Fr. Schlegel sau Novalis este uimit sec constate cer
ace0i purtertori de cuvemt ai romantismului, de0 in
solutie teoreticet sunt inclinati s'd qteargd limitele din-
5) K. Joel, Der Ursprung der Naturphilosophtle aus dem Geiste
der Mystik, 1906, 2 Autl 1925, pg 29 urm. si passint.
6) Vederi asemanaloare la M. Dessoir, Die Kunst-formen der
Philosonhie. 1928 in vol. Beiträge zur allgerneinen Kunstvrissenachaft,
1929, pg. 152 urrn,.