VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

141
poate constitui intr'un chip relativ neatarnat fatei de
vial& Rezultatul slcrbei conexiteiti dintre vial&
ci opera, permite conformarea acesteia in cistern.
Cad pun Insäi Inchegarea 4i relativa lui perfectiun.e
limitatä, un sistem filosofic ne apare ca un produs
static, sustras dinamismului existentii. Cine face
gandirea sa dependent& de sugestiile mobile ale Viet%
este obligat set-i schimbe ctdeseori directia. Numai
cine se pricepe set se facet independent fat& de vial&
poate set se confonneze acelei consecvente abstracte
care conduce la un sistem. Si, de fapt, constructiile cistematice
s'cm Inmultit in veacul al XIX-lea, odcrtei .cu
Inteairea conditiei profesionale a filosofilor. Ceeace
explic& in mare parte aparitia acelor arhitecturi teoretice
ale unui Fichte, Schelling, Hegel, Schopenhauer,
Lotze c. ci., In care mai toate Intrebetrile metafizicei
ci epistemologiei, esteticei, moralei i politicei lci
gasesc un reispuns, este mai Intotdeauna obligatia
profesionalä de a compune un curs si In tot cazul regimul
burghez de viatei la adeipostul caruia s'a putut
desvolta efortul consecvent i Indelung, disciplina
si
igiena muncii necesare unor intreprinderi atat de
covencitoare.
Acestui fel de relatié intre viata 0 opera i se opune
altul, In care Iegeitura dintre cei doui termeni apare
cu mult mai stränsä ci anume In cloud moduri deosebite.
Viata este pentru toti g&nditorii care intr.& in categoricr
acestui tip din urma,. o ocaziune permanent&
de a filosofcx i substanta care Intretine aceastei operatie.
De aci nevoia acestor filosofi de a Intinde ci
varia cennpul experientelor lot. In loc de a se retrage
din viatel, ei simt nevoia sa se cufunde In noianul ei,
siguri de a gäsi alimentul necesar gändirii. Din acest
indemn iau nactere lungile ctileitorii ale filosofilor, ale
unui Plotin, de pildel, care se Inroleaza In armata lui