VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

67
poeticei ar fi adsvetrata cunogtintel poetic& sau dacei
i-ar fi numai superioarek gi tinta ei, asa cum Schlegel
sau Nova lis au afirmat-o de mai multe ori, nu s'ar
intelege de ce exist& filosofia si de ce se mentine?
In succesiunea formelor vietii si ale spiritului, ulterionil
si superiorul sacrificet anteriorul qi inferiorul. Se
vede Inset di nu acesta este raportul dintre filosofie
si poesie, de vreme ce cultura le mentine in permanentet
simultaneitate. Mai logic este radicalismul estetic
al lui Keyser ling. 0 arta' nu face inutile' pe celelalte
s'i, dacei filosofia nu este decect lucrare formalei
aplicatet faptelor qtiintifice si legilor gemdirii, se poate
1ntelege coexistenta ei cu alte activiteiti pleismuitoare
ale spiritului, de pildei cu poesia. Totusi potrivit ideilor
noastre generale, filosofia este altceva deceit lucrare
plastid'', de coordonare si. unificare. Toate aceste activiteiti
au In filosofie un scop care depelseste simpla
Intocmire a unui intreg armonios. Filosoful lucreazet
in virtutea constiintei di icocma sa despre lume cu
cat va deveni mcd unitarek, mai coherentet si mai bine
proportionate', cu atat va fi mai adevelrcrtel, nu doar
mcd frumoasek. Ce este oare adeverrul, se futreabet
Keyser ling, deceit deselvarqire esteticea" Dacet Inset' adevecrul
sistemelor filosofice n'ar fi altceva, ar trebui
atunci sel ne multumim a-1 contempla, feted set ne mai
preocupe discutia si critica lui, amendarea lui in peir-
-tile care ni se par problematice, extinderea si ademcirea
lui In acele care sunt susceptibile de progres.
De fapt inset aceasta este atitudinea pe care o adoptelm
fate' de filosofie, ccr o dovadet cei cerintele pe care
aceasta le adreseazel spiritului nostru sunt cu totul
diferite de acele pe care ni le adreseazel arta.
Este drept cet cel putin cloud momente In opera sistematicet
a filosofiei prezintet isbitoare analogii cu creatia
artistica. Optiunea subiectivei pentru o anumitet
solutie si actiunea de stabilire a intregului nu sunt