VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

156
duri trebue set recunoaqtem In buna sanatate care pare
a-i reveni, In veselicr zilelor pe care le petrece curand
dupa aceea la Genova gi pe care le incununa o descoperire
deosebit de placuta: opera Carmen de Bizet.
Dar de0, odata cu revelatia de pe larrnurile lacu1uf
Silvaplana, gandirea sa intrase intr'o noua I aza, anil
1880-1882 sunt consacrati redactarii unor opere de
transitie, cum sunt Morgenroth" qi Fran liche Wissenschaft",
in care analistul sufletului omenesc 10 continua
lucrarea sa, calduzit Insa de idealurile noui ale
afirmafiei vietii, a instinctelor crude qi dominatoare
care o sustin chiar in sufletele care au ajuns sa inleleaga
dura necesitate a felului in care Intamplarile se
inlantuesc In lume. Gandirea lui Nietzsche care a cunoscut
numeroase reveniri, deopotriva cu a tuturor cugetatorilor
care qi-au facut filosofia dependentd de
viata, n'a evoluat Inset niciodata cu acea bruschele
capabila sa ascundä procesul interior. Deplasarile catre
un nou punct de vedere sunt mai totdecruna sensibile
pentru cine studiaza filosofia lui Nietzsche, aqa
cum se poate constata qi IA aceste doua noui culegeri
crforistice.
Dar pana mind recenia sa Indrumare sa dobandeasca
o deplina con0linta de sine, o noua intamplare
vine sa imbogaleasca experienta filosofului. Firea sensibila
a lui Nietzsche, vecinic In cautarea unor tegaturi
cordiale, facusera din el prielenul devotat al lui
Erwin Rohde, al unui Owerbek, al muzicantului Peter
Gast, fostul sau student Köselitz la Universitatea din
Basel. Intr'acestea femeea lipsise cu totul din viata Int
Nietzsche, de0 nevoia unei legaturi matrimoniale este
1ntamplator exprimcda de el. In 1876, Nietzsche Intalne-
0e de cateva ori pe o tanara fate( livoniana, d-ra Mathilda
von Trampedach, careia 1i adreseaza Ora rezultat
o cerere In casatorie. Insuccesul acestei fncer-