VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

a frumusetii cu adevarul, mi se pare ca am probat si
pe aceea a filosofiei cu paesia. Cad incotro aspird
filosofia deced catre acel adevar etern care este tot
una cu frumusetea, dupet cum poesia nazueste ceche
acea frumusete increatet si nemuritoare, care este unul
si ace1asi lucru cu adevetrul"1). Viziunea lui Schelling
.. .-
se sprituna, asa dar, pe temeliile platonismului care,
dupet el si prin mijlocirea lui, trebuia sa apara si In
estetica lui Schopenhauer. Unitatea filosofiei cu arta
provine deci din identitatea continutului lor, alcatuit
din modelele eterne ale lucrurilor, asa numitele Tdei
platoniciene, emanatii directe ale absolutului, participemd
dela toate perfectiunpe lui si, prin urmare, esente
In acelasi limp adevarate si frumoase. Marea mobilitate
spirituala a lui Schelling 1-a impiedicat sa se
opreasca totdeauna la ace1asi fel de a concepe legaturile
filosofiei cu arta. In Filosofia Artei", a carei
Tedactie este aproape contimporana cu Bruno", filosofia
este inteleasa ca un principiu dinamic-spiritual
care insufleteste poesia, dupd cum sufletul anima Organismele
naturale. In lumea ideal& scrie Schelling,
filosofia se comporta fata de arta, intocmai ca ratiunea
fax de organism In lumea real& Caci daca ratiunea
devine óbiectiva in chip nemijlocit prin intermediul
crganismului si ideile eterne ale ratiunei se obiecti-
-veaza in natura ca suflete ale corpurilor organice. tot
astfel ideile filosofiei se obiectiveaza in arta ca sufletele
unor lucruri reale" 2). Cele doua chipuri de a exprima
raportul filosofiei cu arta, prezente deopotriva
In operele lui Schelling, au ramas de fapt singurele
doua moduri posibile de a intelege acest raport. Astfel,
pe cernd mai toti esteticienii metafizicieni, un Schopenhauer
sau un Hegel, accepta ideea unei unitati de
1) Schelling, Bruno oder tiber das göttliche und natiirliche
Prinzip der Dinge, 1902, Werke, hgb. von Otto Weiss, II. Bd., pg.
430-431,
2) Schelling, Philosophie der Kunst, Wetke, III. Bd., pug. 31.
1