VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

9:
cele mai mart, se intelege ea omul modern va pretui.
fapta pi creatia ca bunul eel mai !Ilan al vietii sale..
Fapta cu orice pret pi mai presus de toate este binelesuprem
inteo lume devenitel ca o pasta moale in mainile
lui. Aceastd valorificare modernek a faptei a fost
bine puser in lumina de ceitre Lessing care sustinea ca
dace(' Dumnezeu i-ar oferi cu o mailer adevdrul pi cu.
ceatalta drumul ceitre el, lupta pentru a-I cuceri pi a-I
cunoapte, el n'ar sta la indoiald sa aleagd pe cea din
urma. Aceastd inane( pretuire a faptei, elimina inser
pe de-a intregul vechiul ideal moral isvorit din conceptia
unei lumi statice, in care omului nu-i reimane
altceva de feicut decat s'o inteleogd pi s'o contempIe.
Cand se depletnge disparitia idealurilor intelepciunii
din epoca noastra, se constatd de fapi trecerea dela
conceptia de viata eleaticet la noua conceptie heraklitiand.
Conceptia heraklitiana a avut in tot decursul yeacului
al XIX-lea preponderenta. Cu tot rasunetul eleatismului
lui Schopenhauer, ceeace a invins panel la
urma a fost conceptia contrarie. Civilizatia demecratied
pi burgheza a veacului al XIX-lea a geisit filosofia
sa proprie in viziunea unei lumi in conteniid prefacere,
capabild sei fie indrumata prin vointa .libera a
omului. Ceea ce era intr'acestea pretuit mai mutt printre
valorile morale, era individualitatea originald, creatoare
pi libera, stile-Tana pe ratiunea tare o putea
calauzi deopotrivei In problemele teoretice pi in imprejurarile
practice ale vietii. Principiul crutoritatii suferi
o profunda sdruncinare atat in domeniul gemdirii
filosofice, cat pi in al vietii sociale, flind inlocuit pe
toatet' linia cu principiul liberei determinari a individului.
Stiinta, democratia pi toleranta religioasei se
intruneau intr'o structure( unitara in care secolul ;pi
gasia expresia cea mai adecuatei.
Abia in anii cari au urmat rasboiului, criticii vremii