VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

169
lungea, prin ultimile ei consecinte, In viata lor. Pentru
filosoful antic, filosofia nu era cited o ramura a specialitatilor
tiinifice sau o profesiune, cat o forma eroloft
de viata. Un Empedocle, un Socrates, un Platon
puteau trai si muri pentru doctrine lor. Doctrina antic&
a fost de atatea ori asvarlita n bafanta vietii ca greutatea
cea mai mare. Secretul riscurilor supreme ale
gandirii fusese pierdut cand Nietzsche 1-a aflat din
nou. Cine urmareqte viata lui Nietzsche nu poate s&
nu se convinga ca sfarqttul sau tragic decurge intfomare
masura din cutezanta experientelor intelectuale
pe care le-a incercat. In nici o clipa Nietzsche nu s'a
crutat sau economisit. Viata este un mijloc de cunoa-
*tere", /scrie el, In Shinto vesela". Aplicand acest
precept, el a trait-o cu o intensitate unica, pentru a.
smulge cunogtintei tainele ei cele mai adanci. Am
vazut c& suferintei el Ii cerea o adancire a cercetthit
sale. Chiar in nebunie el spera sa g&seasca revelatii
esentiale.
si
Dar desi Nietzsche apartine prin stilul eroic al vielii
gandirii sale tipului antic, o deosebire de seam&
/1 separa de ganditorii vechi. Mai toti, printre acestla
din urma, cautau sa prelungeasca doctrina in viata,
dandu-i acesteia ceva din armonia rationala a celel
dintai. Asa a aparu+ in antichitate idealul Intelep-
tului", adica al omului care obtine pentru viata sa o-
stare de stapanire, de echilibru, de lin4te, deopotriv&
cu a gagdirii rationale. Pilosofia pare pentru toti ace0i
ganditori un intrument tk
slujba instinctului lor de
conservare moral& Nietzsche n'a dorit Insa nici odat&
sa-qi conserve viata prin filosofie, ci tocmai s'o pierda.
Ceeace nu ma omoara ma face mai puternic" exclama
el In Crepusculul Idolilor". Miqcat nu de aspiratia
de a se pastra, ci de a se intrece, Nietzsche a In