VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

-- 235
progresivistd a vietii a inlocuit deci idealuI perfectiunii
sferice limitate, cu acela al personalitiitii deschise,
realizdndu-se prin contradictii dialectice. Intr'un uni
vers capabil sd se transforme si sd se perfectioneze,
se incadreazd mai bine personalitatea de forma deschisd,
gata sd intre in tipare noi. Atdt de ademc a fost
sdpat idealul clasic al unitatii, al consecventei si soliditätii
intime a persoanei, Inc& zilele noastre au putut
difuza conceptia omului contradictoriu din romanele
lui Dostoevschi, a fiintei sfdsiate de isbucninle
vulcanice ale inconstientului freudian sau a omului
necentrat, socotindu-se liber in virtutea unei constiinte
disponibile, in care se poate insinua iugestia clipei
trecdtoare, intr'un cuvänt omul crnoetic si anarhic pe
care-1 propune ca model contimporanilor, scriitorul
frcmcez Andr4 Gide.
Dar poate antiteza cea mai isbitoare cu idealul
clasic o gäsim in spiritul modern al reformei socia'e.
Inteleptul antic lucra prin cuvemtul si exemplul sem la
perfectionarea interioard a omului. Asezdri sociale
mai bune si. mai drepte puteau fi näddiduite ca an
rezultat al acesteia. Int&epciunea antica lucre la
ameliorarea cadrului de viatd al umanitdlii prin tnobilarea
individului. Reformismul social modern a socotit
intfacestea, drept o cale mai bund, Insdsi munca
de perfectionare aplicatä direct cadrelor sociale de
Irieatd. Astfel in timp ce inteleptul devenea un tip
omenesc aproape nereprezentat in epoca nocrstrd, se
impunea din ce In ce mai puternic figura reformatoviatd
si muncd, printeo mai justei organizare a raporrului
social. Noul spirit al reforms.i sociale a /lazuli In
ultimu!i secol cdttre o Imbundtertire a conditiilor de
vicitd si muncei, printeo mai justä orgcmizare a raportuluf
dintre muncd si capital si prin mai bune ran.duiri
privind asistenta sociald, instructia public& bio-