VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

219
fate( de toate aceste pareri, este unitatea realitatii spirituale.
Dar si cunoasterea a lost infeclisatel uneori cm
fEnd in stare set se manifeste independent de vointa
activa. Croce se ridicet si impotriva acestei idei. Ceeace
el vrea set stabileasca, fatet de toate aceste pareri,
este unitatea realiteitii spirituale si conditionarea
leciprocei dintre feluritele ei fragmente : o vedere de
un caracter pur sistematic. Formele spiritului, va scrie
Croce in Fllosofia practica", sunt distincte si nu se7
pctrate; si cemd spiritul se relevet in una din formele
sale, manifestemdu-se in ea in chip explicit, celelalte
forme se gasesc deopotriva in ea, inset inteun mod implica...
Daca omul teoretic sau cunoscator n'ar fi, in..
acelasi timp, volitiv, el nici n'ar putea sel se tine( in.
picioare si sei priveasca cerul; si, pentru a vorbi prozaic,
daca el n'ar trai, n'ar putea sei gerndeasca (dal'
a gandi este in acelasi timp un act al vietei si un act
de vointet care se numeste atentie), daca el n'ar voi,
n'ar putea trece dela veghe la somn si dela somn la
veghe". Astfel de consideratii valoreaza apoi si pentru
conditionarea practicei prin teor'e, a actiunei prin cunoastere.
0 vointet oarbec, va scrie Croce, nu se poategandi.
Orice forma a activitatii practice, oricat de rudimentaret
si effacä ar fi ea, presupune o cunostiatec
oarecare, clic& de secreted si rudimentarer. i mai departe:
De aci rezultet expresia curentet care lauda in
omul practic privirea sigurd; de aci, legatura stremsa
care se stabileste Intro sp:ritul istoric si spiritul practic
si politic".
Dar universul spiritual care se resfremge in sistemut
lui Croce, are o structure! Inca mai precise!, mai bine
gradatä si articulata. Fiecare dintre cele cloud forme
ale vietei spirituale cupr'nde cote cloud trepte. Cuno-tinta
este intuitivä si logic& Practica este econom'ca
si etica. Acelas raport care existet Intro intuitie si ju-