VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

4-- 256
dar feud distinclie, armonia universald, unitatea in.
varietatea tuturor lucrurilor. Spiritele devin, in actul
de contemplatie estetica, pentru a intrebuinta propriile
cuvinte ale lui Leibniz, nu numai oglinzile vii ei
imaginele universului creaturilor, dar ei imaginele Di-
vinitatii, a autorului insuei al naturii, capabile sa
noasca sistemul universului ei sa imite ceva din el
prin operele sale arhitectonice; fiecare spirit devenind
un fel de mica divinitate in sectorul sem".
Nu voi depana mai departe consecintele gemdini lui
Leibniz. Am facut-o ei alter data. Este destul set spun
cd pe fundamentele leibniziene a constniit Baumgarten
primul tratat sistematic de estetica, in care frumusetea
este definite( drept perfectiunea cunoetintei sensibile".
Pe acelaei fundament isi ricl'ca Immanuel Kant ediftciul
sem estetic, in care frumusetea este infatieatet ca
un caz aparte al finalitaiii. Si vechile intuitii sunt Inca
prezente la W. v. Humboldt care vorbeete undeva despre
ccrracterul cosmic al operei de arta". Ceea ce a*
vrea ins& a retine din indicatiile de mai sus, este cd
prin Leibniz se produce, in vremurile mai noi, jonctiunea
dintre problema cosmologica f problema estetica.
El este acela care, reludnd gandurPe cruguste ale An-
tichitatIL
dar accentuemdu-le modern, prin reliefarea
caracterului estompat, mai mult vag-sugestiv deat
limpede-intelectual, al impresiei estetice, aprofundeath
mai intedu, printre filosofii erei noastre, semnificatia
filosofica a artei. El este crpoi acel care ne. procure(
motivele crdmiratiei cu care se cuvine set Inconjuram
fiinta crrtistului. Iata ca nu numai savantul care
cerceteaza structura universului ei legile care mentin
armonia lui poate deveni obiectul fervorii umane, dar
si
du
artistul creator de frumusete. Nu numai un Newton,
Ca in ditirambul entuziast al lui Halley, este revelatorul
arcanelor univelsale, dar i oricare dintre arhi-